Deși omenirea a ajuns specia dominantă de pe planetă, evoluția umană este departe de a se fi încheiat. Presiunile mediului, alimentația și chiar schimbările produse de propriile noastre tehnologii continuă să modeleze organismul uman. Iar oamenii din Anzi au dezvoltat o ”superputere” digestivă aparent bizară.
Oamenii din Anzi au fost printre primii care au cultivat cartoful, în urmă cu mii de ani, iar cercetătorii cred că această relație îndelungată cu alimentul le-a modificat genetic capacitatea de a digera amidonul.
Regiunea andină este deja celebră pentru adaptările umane la altitudine și la lipsa oxigenului, însă noua cercetare evidențiază și influența dietei asupra evoluției.
Studiile anterioare sugeraseră că populațiile indigene din Anzi aveau anumite avantaje genetice legate de digerarea amidonului în comparație cu grupurile care au adoptat cartoful mult mai târziu.
Acum, analizând genomurile a peste 3.700 de persoane din 85 de populații din întreaga lume, cercetătorii au descoperit că populația Quechua din Peru are una dintre cele mai ridicate capacități genetice de digerare a amidonului de pe planetă, scrie Science Alert.
Secretul se află într-o genă numită AMY1, responsabilă pentru producerea amilazei salivare, enzima care începe descompunerea amidonului încă din cavitatea bucală. Oamenii pot avea între 2 și 20 de copii ale acestei gene, iar media globală este de aproximativ șapte copii. În cazul populației Quechua, media este de zece copii.
Potrivit cercetătorilor, acest avantaj genetic ar fi oferit o creștere modestă, dar importantă, a șanselor de supraviețuire și reproducere în fiecare generație. Evoluția nu creează brusc trăsături noi, ci favorizează treptat indivizii mai bine adaptați la condițiile de viață.
Folosind metode de datare genetică, oamenii de știință au stabilit că gena exista înainte de domesticirea cartofului, dar numărul copiilor sale a început să crească acum aproximativ 10.000 de ani, exact perioada în care cartoful a devenit un aliment de bază în Anzi.
În schimb, alte populații indigene din America, precum cele descendente din mayași, care nu au avut aceeași tradiție agricolă bazată pe cartofi, nu prezintă această adaptare genetică.
Cercetătorii consideră că descoperirea demonstrează cât de rapid poate influența dieta evoluția umană. Ea adaugă și o nouă perspectivă asupra modului în care alimentația modernă ar putea influența viitorul speciei.
În trecut, oamenii consumau aproape exclusiv hrana disponibilă local, timp de generații întregi. Astăzi, însă, alimentele circulă la nivel global, iar oamenii mănâncă produse provenite din toate colțurile lumii.
