Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.
Estimarea AEI este ca România să fie nevoită să se descurce fără aceste capacități în următoarele 3 săptămâni.
- Ambele reactoare de la Cernavodă, oprite din cauza secetei. Bolojan le cere românilor să își reducă voluntar consumul de energie
- România se bazează pe importurile de energie din Bulgaria după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă dacă și Kozlodui se oprește
Problema nu este numai dacă liniile de interconexiune pot transporta 3.300 MW. Problema decisivă este dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan 3.300 MW disponibili pentru vânzare.
1. Balanța probabilă a României
Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, față de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente. Apreciem că până în următoarele 7 zile cererea va fi de 7.300 MWh/h, urmând ca în perioada de caniculă 4 – 9 august 2026 aceasta să atingă 8.000 MWh/h.
După oprirea ambelor unități, balanța de seară poate arăta astfel:

Într-o seară fără vânt, cu producție hidro redusă, deficitul poate depăși capacitatea comercială normală de import.
2. Cât poate importa fizic România
Capacitatea tehnică agregată de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, dar valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei.

Transelectrica trebuie să păstreze rezerve de siguranță, iar unele fluxuri care intră printr-o frontieră pot traversa România și ieși prin alta.
3. De unde ar putea veni energia
Bulgaria – cea mai importantă sursă
Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea.
Dar Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară.
Export probabil către România: 500–900 MW.
Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se oprește o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator.
Ungaria – capacitate de transport, dar energie insuficientă
Ungaria este bine interconectată cu România, însă Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcționează la putere redusă. Producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.
Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum.
Import posibil din direcția Ungaria: 700–1.200 MW, însă o parte poate fi energie de tranzit, nu surplus ungar.
Dacă se mai oprește un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300–500 MW. Dacă Paks pierde încă două unități, Ungaria devine un mare importator și nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România.
Serbia – sursă foarte vulnerabilă
Producția hidro de la Djerdap/Porțile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfășoară la 30–40% din capacitatea normală.
Serbia poate furniza punctual 200–400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă.
Citește integral analiza De astăzi România fără energie nucleară: salvarea vine de la importuri care pot acoperi deficitul, dar numai într-un scenariu regional favorabil scrisă de Dumitru Chisalita pe Asociația Energia Inteligentă.
