Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă urmează să fie oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național miercuri seara sau joi dimineața, în funcție de scăderea nivelului Dunării. Cum Unitatea 1 este deja oprită din aceeași cauză, România poate rămâne temporar fără întreaga producție nucleară de la Cernavodă, adică aproximativ 1.400 MW.
Este pentru prima dată când ambele reactoare de la Cernavodă sunt deconectate simultan de la rețea din cauza nivelului scăzut al Dunării. Cele două unități, cu o capacitate de câte 706 MW, asigură împreună aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.
Oprirea Unității 2 va pune o presiune suplimentară asupra sistemului energetic, într-un moment în care consumul este ridicat din cauza caniculei, iar producția internă este deja sub necesar. Ministerul Energiei estima pentru această săptămână un vârf de consum de 7,3 GW, în timp ce producția internă putea ajunge la numai 4,3 GW înainte chiar de oprirea celui de-al doilea reactor. În mod obișnuit, România produce în medie aproximativ 7 GW.
Dispariția temporară din sistem a celor aproximativ 1.400 MW produși la Cernavodă va crește dependența României de importuri și poate pune presiune suplimentară pe prețurile energiei, deja ridicate în Europa din cauza valului de căldură și a consumului crescut pentru climatizare.
Anunțul Nuclearelectrica
Nuclearelectrica a anunțat că decizia are caracter preventiv și este luată pentru păstrarea marjelor de siguranță ale centralei, într-un context de secetă severă și debite excepțional de mici ale fluviului.
„Similar opririi Unității 1, Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de secetă severă”, a transmis compania într-un comunicat publicat la Bursa de Valori București.
Momentul exact al opririi depinde de evoluția parametrilor urmăriți la Cernavodă. „În situația în care anumiți parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, experții centralei nucleare aplică măsurile operaționale necesare pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv decizia de a opri o unitate sau ambele dacă situația o impune”, precizează Nuclearelectrica.
Compania subliniază că oprirea este controlată și nu indică o avarie. Măsura are rolul de a proteja securitatea nucleară și fiabilitatea instalațiilor înainte ca nivelul apei să atingă limitele de funcționare.
Unitatea 1 a fost deconectată marți dimineață și se află „în stare oprită sigură”. Nuclearelectrica anunțase încă de luni că nivelul foarte scăzut al Dunării impune aplicarea procedurilor pentru secetă severă.
Odată cu oprirea Unității 2, din Sistemul Energetic Național vor lipsi temporar aproximativ 1.400 MW. Cele două reactoare CANDU 6 de la Cernavodă au fiecare o capacitate de circa 700 MW.
Dunărea, de peste trei ori sub media lunii iulie
Situația hidrologică s-a deteriorat constant în ultimele săptămâni. La începutul lunii iulie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 2.300 metri cubi pe secundă. Pe 27 iulie coborâse la 1.650 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii iulie, de 4.700 metri cubi pe secundă, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Miercuri, debitul măsurat la Baziaș era de aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă. Prognoza INHGA pentru intervalul 29 iulie–5 august arată că acesta va continua să scadă ușor, până la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă.
Asta înseamnă că debitul prognozat va fi la numai 100 metri cubi pe secundă peste cel mai mic debit consemnat la intrarea Dunării în România. Minimul istoric a fost înregistrat în 1985, când debitul la Baziaș a coborât la aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă. În 2003, un alt an de secetă severă, Dunărea ajunsese la 1.650 metri cubi pe secundă.
De ce nivelul Dunării afectează centrala
Centrala de la Cernavodă folosește apă din Dunăre în sistemele sale tehnologice, inclusiv pentru răcire. Pe măsură ce nivelul fluviului scade, se reduc marjele în care instalațiile de captare și răcire pot funcționa în condițiile prevăzute de procedurile centralei.
Oprirea reactoarelor înainte de atingerea limitelor nu înseamnă că centrala a rămas brusc fără apă și nici că există un pericol nuclear imediat. Este o decizie preventivă: producția este oprită controlat pentru ca instalațiile să rămână în parametri siguri.
Compania precizează că oprirea Unității 1 „nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului”. Aceleași proceduri de siguranță sunt aplicate și în cazul Unității 2.
Problema nu afectează doar România. Nivelul scăzut al Dunării a obligat și centrala nucleară Paks din Ungaria să oprească unul dintre cele patru reactoare.
Când pot fi repornite reactoarele
Nu există deocamdată o dată pentru reconectarea celor două unități. Aceasta va depinde de nivelul Dunării și de revenirea parametrilor urmăriți de specialiști în limitele necesare exploatării.
„SN Nuclearelectrica SA monitorizează în mod continuu evoluția nivelului fluviului Dunărea și colaborează cu instituțiile abilitate în vederea identificării momentului propice pentru reconectarea CNE Cernavodă la SEN, cu respectarea normelor de securitate nucleară și a procedurilor interne aplicabile în astfel de situații”, transmite compania.
Prognoza INHGA nu indică însă o revenire rapidă. Până la 5 august, debitul la intrarea în țară este așteptat să scadă spre 1.500 metri cubi pe secundă, iar în aval de Porțile de Fier debitele vor fi, în general, tot în ușoară scădere.
