Reducerile de locuri de muncă planificate de Volkswagen scot în evidență problema pe care o reprezintă exporturile chineze. Răspunsul UE încă nu a venit, iar Germania avertizează că nu vrea să-și distrugă industria de dragul politicii de mediu a blocului comunitar.
Planul Volkswagen de a reduce până la 100.000 de locuri de muncă și de a închide patru fabrici din Germania este exact tipul de criză industrială pe care Bruxelles-ul spune că vrea să o evite. Însă țările UE și legislatorii încă se ceartă cu privire la modul în care trebuie să reacționeze, scrie Politico.
Până la sfârșitul acestui an, liderii europeni vor să încheie lucrările la un proiect de lege istoric, Legea Acceleratorului Industrial (IAA), care ar canaliza miliarde de euro din cheltuielile pentru achiziții publice către companiile europene pentru a le ajuta să reziste unui atac de exporturi ieftine din China.
„Ultimele vești din Germania arată nevoia de a acționa decisiv pentru a ne proteja piețele de practicile neloiale din partea concurenților noștri globali”, a declarat șeful industriei UE, Stéphane Séjourné, pentru pulicația citată, numind IAA un instrument „decisiv”.
Argumente pro și contra
Principala prevedere a proiectului de lege – o clauză de preferință pentru produsele fabricate în Europa – ar avantaja bunurile produse pe plan local. Susținătorii săi afirmă că e momentul ca UE să-și apere industria, însă alții consideră că este o măsură protecționistă.
Criticii susțin că propunerea riscă să creeze un labirint juridic pentru companii și va duce la scumpirea produselor fabricate în UE, riscând totodată să excludă parteneri comerciali prieteni, precum Canada, Marea Britanie sau Japonia.
„Situația de la Volkswagen este alarmantă, dar nu e un caz izolat. Este consecința anilor de naivitate europeană, în timp ce competitorii noștri globali au urmărit strategii industriale clare și agresive”, a declarat eurodeputatul liberal francez Christophe Grudler, unul dintre cei trei raportori responsabili de acest dosar în Parlamentul European.
Negocierile la care participă statele membre și legiuitorii UE încep abia acum, după ce Comisia Europeană și-a prezentat propunerea în luna martie, cu o întârziere de trei luni. Oficialii recunosc, în discuții private, că timpul e deja limitat pentru a se ajunge la un compromis până la sfârșitul anului, conform foii de parcurs a UE intitulată „O Europă, o piață”.
Ce este lista partenerilor de încredere
Cea mai dificilă provocare care urmează este stabilirea consensului în privința țărilor ce ar trebui incluse pe o listă a „partenerilor de încredere”, ale căror produse vor fi tratate la egalitate cu cele europene în anumite domenii ale achizițiilor publice și ale finanțării. Aici se confruntă, în linii mari, tabăra scepticilor față de liberul schimb – condusă de Franța – și cea a economiilor orientate spre export, în frunte cu Germania, Olanda și statele nordice.
„Dacă am fi avut eticheta «Made in Europe» și un instrument puternic de tip IAA, am fi putut amortiza șocul pentru Volkswagen și angajații săi”, a declarat Pierre Jouvet, principalul eurodeputat socialist care se ocupă de acest dosar.
Jouvet pledează pentru o listă restrânsă de parteneri de încredere, selectați cu grijă printr-un mecanism de tip „opt-in” (bazat pe aderarea voluntară). Propunerea s-a lovit de o opoziție fermă din partea puternicului departament pentru comerț al Comisiei Europene, unde negociatorul-șef Maroš Šefčovič coordonează eforturile de extindere – și nu de restrângere – a relațiilor comerciale ale UE.
Inițiativa lui Séjourné privind politica industrială pornește de la convingerea că angajamentul istoric al UE față de liberul schimb eșeuează, iar Bruxelles-ul are dificultăți în a găsi un răspuns coerent la amenințarea existențială reprezentată de un excedent comercial bilateral chinez care se ridică la 1 miliard de euro pe zi.
Printre măsurile suplimentare aflate în curs de elaborare se numără obligarea companiilor să-și diversifice sursele de inputuri critice în afara Chinei, precum și posibile investigații privind vehiculele hibride plug-in, substanțele chimice și mașinile-unelte chinezești.
Totuși, chiar și noile arme comerciale s-ar putea dovedi inutile dacă guvernele nu sunt dispuse să le utilizeze. Instrumentul anticoercitiv - „bazooka” comercială a blocului - îi permite deja Uniunii Europene să elaboreze un răspuns amplu la coerciția economică. Numai că acesta n-a fost niciodată declanșat.
Va funcționa sistemul?
Nu este clar dacă Legea Acceleratorului Industrial, în ciuda ambițiilor sale extinse, va avea un impact decisiv atunci când va intra în sfârșit în vigoare.
Companiile au salutat în general ideea „Fabricat în Europa”, dar consideră că potențiale sa aplicare este prea restrânsă pentru a împiedica eliminarea unor lanțuri de aprovizionare întregi de pe continent.
Regulile IAA ar putea chiar să se întoarcă împotriva producătorilor auto precum Volkswagen, potrivit think tank-ului Bruegel. De exemplu, „protejarea sectorului aluminiului în amonte de concurența importurilor ar crește costurile de producție pentru producătorii europeni de automobile, care depind de aluminiul cu emisii reduse de carbon la prețuri competitive pentru a rămâne competitivi la nivel global în domeniul vehiculelor electrice”, avertizează grupul.
Așa că va trebui, în primul rând, să se ajungă la un compromis între cele trei instituții ale UE - Parlamentul, Consiliul și Comisia, deși semnele de respectare a termenului limită de la sfârșitul anului nu arată bine. Având în vedere că trei comisii examinează IAA, nu mai puțin de 150 de parlamentari își vor putea exprima opinia cu privire la proiectul de lege.
Între timp, în prima jumătate a anului, președinția Consiliului din Cipru a reușit să vină cu un text de compromis doar pentru anumite părți ale proiectului de lege de 100 de pagini - lansând dezbaterea privind controversata prevedere „Made in Europe” pentru președinția irlandeză, care începe miercuri.
Însă ministrul irlandez pentru Întreprinderi, Turism și Ocuparea Forței de Muncă, Peter Burke, e pregătit pentru provocare: „Este o foaie de parcurs foarte agresivă, nu există nicio îndoială în acest sens, dar în Irlanda suntem foarte puternici în a obține compromisuri”, a declarat el pentru Politico.
Germania își turează nervoasă motoarele
Deocamdată, Germania nu stă liniștită, având în vedere efectele asupra industriei sale, în special a sectorului auto. Berlinul e nemulțumit nu doar din perspectiva concurenței economice a Chinei, ci și din cea a politicii de mediu europene.
Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a declarat pentru Euronews că politicile climatice ale UE trebuie să fie „rezonabile din perspectiva afacerilor”. Uniunea Europeană nu-și poate „ucide industria din cauza schimbărilor climatice”, a subliniat el.
Weber prezidează Partidul Popular European, cea mai mare forță politică din Europa, care în ultimii ani a retras unele părți din Pactul Verde European - pachetul de politici concepute pentru a atinge emisii nete zero de gaze cu efect de seră în întregul bloc comunitar până în 2050 - în încercarea de a prioritiza competitivitatea industrială.
T.D.
