Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății până în urmă cu doar câteva luni și actual președinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, susţine că finanțarea sistemului de sănătate trebuie să se bazeze pe plata efectivă a serviciilor prestate, nu pe distribuirea mecanică a fondurilor, așa cum se întâmplă acum în unele unități medicale.
„Există spitale care îşi cheltuiesc banii exclusiv pe salarii şi nu fac altceva decât să transfere pacienţii altor spitale”, a spus Rafila, joi, în deschiderea Profit Health.forum.
Fostul ministru a subliniat că, deși bugetul alocat sănătății a crescut cu aproximativ 10% în ultimii ani – peste ritmul de creștere a PIB – banii nu sunt întotdeauna cheltuiți eficient.
„De fapt, nu trebuie să ne gândim la o reducere efectivă, ci la plata efectivă a serviciilor medicale pe care le fac spitalele, iar calitatea acestora trebuie să fie în concordanţă”, a afirmat Rafila, atrăgând atenția că sistemul actual maschează realitatea din spitale.
Calitatea nu este direct legată de buget
Potrivit lui Rafila, calitatea serviciilor medicale nu este proporțională cu finanțarea.
„Există instituţii medicale care sunt finanţate similar. Unele dintre ele oferă servicii medicale de foarte bună calitate şi au un excedent din punct de vedere financiar. Există alte instituţii la care nu are niciun fel de legătură finanţarea cu calitatea serviciilor medicale.”
El a acuzat că unele spitale, în special cele care nu tratează urgențe reale, funcționează aproape exclusiv pentru salarii.
„Putem să dăm spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniştiţi şi care primesc nişte salarii mai mari decât primeşte, de exemplu, un spital de urgenţă din Bucureşti. Ei nu fac altceva decât fie să trimită pacienţii, fie să păstreze doar cazuri care se pot trata şi în ambulatoriu.”
Rafila a insistat că percepția generală potrivit căreia lipsa finanțării ar fi principalul motiv pentru lipsa de calitate în sistem este greșită.
„În ideea în care tu plăteşti ceva care nu este realizat, atunci îmi pare rău, dar nu pot fi de acord cu această comparaţie că avem o problemă legată de calitatea serviciilor medicale, în momentul în care finanţarea e similară şi modul de furnizare a serviciilor este cu totul diferit.”
El a dat exemplul unor spitale de top precum Institutul Fundeni sau Institutul Matei Balș, care, deși tratează cazuri complexe, reușesc să se mențină într-un echilibru financiar, spre deosebire de spitale care au grad de ocupare de doar 35% și tratează cazuri minore, dar care solicită suplimentări de fonduri.
Soluție: influențele salariale introduse în DRG
Rafila a mai declarat că se analizează posibilitatea includerii influenței salariilor în sistemul DRG, pentru a separa clar spitalele care prestează servicii reale de cele care doar consumă bugete.
Sistemul DRG (Diagnosis-Related Groups) este un mecanism de finanțare a spitalelor, folosit în multe țări, inclusiv în România, pentru a plăti serviciile medicale în funcție de complexitatea și tipul cazurilor tratate.
„Aşadar, a venit momentul în care se reorganizează şi acest sistem, astfel încât acele servicii care erau plătite şi nu meritau să fie plătite la valoarea la care erau plătite să intre în legalitate, cum s-ar spune.”
Declarațiile lui Alexandru Rafila vin la doar câteva luni după ce a părăsit Ministerul Sănătății și sugerează o schimbare de ton și de poziție în raport cu sistemul pe care l-a condus până de curând.