Principalul consilier al președintelui a fost în SUA pentru a obține o vizită oficială la Washington pentru Nicușor Dan și a convinge Pentagonul să mențină trupe americane în România. Ajunge N. Dan la masa jucătorilor?
Trimișii președintelui Nicușor Dan la Washington, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, și consilierul prezidențial Marius Lazurca, se întorc acasă după o misiune diplomatică în care nu e clar ce a obținut România.
Cei doi au plecat în Statele Unite imediat după ce militarii români au doborât trei drone rusești care au intrat în spațiul aerian național. Un editorial din presa conservatoare americană (washingtonexaminer.com, 29 iulie 2026) scria la începutul acestei vizite că în timpul incidentelor cu drone rusești România nu a apelat la Washington pentru sprijin, ci s-a descurcat singură, descriind în acest fel „aliatul model”, care nu cere protecție și se apără profesionist cu echipamente americane.
E posibil ca acest articol să facă parte din pachetul de lobby cumpărat de Administrația Prezidențială de la firma americană Eversheds Sutherland (US) LLP, cu un plafon de 565.000 de dolari pe lună, firma acționând inclusiv prin Jason Miller, un apropiat al lui Donald Trump.
Președintele încearcă să recupereze axa București-Washington
În orice caz, piloții români ai avioanelor F-16 au devenit eroii agenților de știri internaționale, dar delegația trimisă de președintele român la Washington nu a fost pomenită încă în nicio relatare din presa internațională.
Se înțelege că România e un teatru militar vizibil cu o diplomație discretă pe direcția atlantistă. Nicușor Dan încearcă să recupereze axa București-Washington lansată în urmă cu mai bine de 20 de ani de Traian Băsescu.
Actualul șef al statului folosește alte mijloace: Băsescu i-a convins pe americani să aducă scutul antirachetă la Deveselu și militari americani la baza Mihail Kogălniceanu cu argumente strategice folositoare ambelor părți - România ca hub militar și de apărare pentru falia geopolitică a Orientului Mijlociu.
Lumea s-a schimbat între timp în aceeași măsură la Washington și la București, așa că în vreme ce Băsescu vorbea în hărți strategice, Nicușor Dan se adaptează la o strategie tranzacțională.
Lazurca, diplomat de meserie, și generalul Vlad, șeful Armatei, au mers în SUA pentru a discuta despre consolidarea securității la Marea Neagră, după incidentele cu drone, potrivit anunțului oficial.
Practic, cei doi au ajuns la Washington în perioada Global Posture Review — „revizuirea globală a posturii (militare)", adică exercițiul periodic prin care Pentagonul reevaluează unde, cu ce forțe și cu ce infrastructură sunt desfășurate trupele americane în lume, pentru a fi aliniate cu strategia administrației SUA.
Global Posture Review se concentrează deci pe:
- (i) câți militari trebuie trimiși în afara țării;
- (ii) echipamentele și bazele militare unde urmează să fie cazați;
- (iii) acordurile necesare cu statele gazdă.
Sub fiecare președinte are loc un astfel de audit strategic în funcție de filosofia defensivă a Casei Albe. În 2021, sub Joe Biden a fost confirmată prezența în Europa. În acest moment, însă, ecuația se schimbă, iar poziția subsecretarului Apărării Elbridge Colby, interlocutorul delegației române, este că resursele SUA sunt finite, iar prioritatea este China și regiunea Indo-Pacifică.
Colby este teoreticianul principal al reducerii efectivelor din Europa și al ierarhizării priorităților, după cum rezultă și din cartea lui „The Strategy of Denial: American Defense in an Age of Great Power Conflict” (2021).
NATO 3.0 și retragerea militarilor americani din Europa
Detaliul cel mai interesant al vizitei a fost dat publicității chiar de subsecretarul american al Apărării care a scris pe rețeaua X că Pentagonul i-a prezentat delegației române planul de revizuire a prezenței militare americane în Europa, ceea ce înseamnă că Bucureștiul știe înaintea altora ce urmează să se întâmple cu militarii americani din România (sau în orice caz nu mai află din presă ca anul trecut că SUA au hotărât să retragă circa 1.000 de soldați).
Veștile pe care le aduce Marius Lazurca la București nu par neapărat bune, fiindcă Elbridge Colby vorbește despre „abordarea proactivă a României în ceea ce privește transferul unei părți mai mari a responsabilităților de apărare către aliați” și precizează că a convenit împreună cu oficialul român că „este momentul ca aliații să transforme cheltuielile pentru apărare în capabilități reale de luptă, în cadrul NATO 3.0”.
Acest concept de NATO 3.0 este în viziunea Pentagonului o nouă formulă post-Război Rece, care pune accentul pe capabilitățile militare reale pregătite să descurajeze amenințările de pe continentul european și care este condusă de europeni, nu de SUA.
Altfel spus, subsecretarul american pentru Apărare i-a transmis consilierului prezidențial român că Statele Unite își continuă politica de retragere din Europa.
Nicușor Dan, poate, mai speră că așa cum Donald Trump a promis 5.000 de militari americani pentru Polonia, pe baza simpatiei cu omologul său de la Varșovia, și România își poate cumpăra într-un fel sau altul o poziție similară.
Prezența oficialilor români la Pentagon și discuțiile cu Andrew Baker, consilier adjunct pentru securitate națională al președintelui SUA, arată o apropiere de locul în care se fac strategiile militare ale Statelor Unite.
Totuși, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, nu pare să se fi întors mai optimist decât a plecat, deși a avut o întâlnire și cu senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Servicii Armate, criticul principal al retragerii din Europa, ceea ce sugerează că Bucureștiul pregătește mai multe canale pe care să înainteze, chiar dacă pe moment toate rămân în aceeași zonă politică.
Va da roade strategia lui Nicușor Dan?
Strategia președintelui român pare să se mărginească la emisfera republicană, cu toate că pe 3 noiembrie sunt alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului.
Sondajele indică un avans al democraților și riscul pentru republicani de a pierde majoritatea atât în Cameră, cât și în Senat (democrații au cu 6% mai mult decât republicanii într-un sondaj făcut printre votanții înregistrați, Pew Research Center, iulie 2026).
E adevărat că oameni ca senatorul Wicker ar putea face joncțiunea cu o politică pro-europeană, mai ales că e un susținător al Ucrainei. Acest balans făcut între linia dură a republicanilor și tradiționaliștii pro-europeni sugerează că Palatul Cotroceni își caută o poliță de asigurare, o vizită oficială la Washington pentru Nicușor Dan și menținerea trupelor americane în România ca măsură de securitate și de descurajare în fața Rusiei.
Anul acesta, Nicușor Dan s-a dat peste cap să cumpere un bilet la masa lui Trump - a fost singurul președinte la Consiliul Păcii (Board of Peace) al lui Trump, pe 19 februarie 2026 la Washington, a criticat UE de Ziua Europei, plătește pentru contractul de lobby în SUA jumătate de milion de dolari pe lună - , totul în încercarea de a fi invitat la Casa Albă.
Rămâne de văzut dacă biletul cumpărat va fi pentru masa jucătorilor sau pentru meniu.
