Cum presa de peste Ocean a scris azi că Pentagonul pregăteşte retragerea a 10.000 de militari din Europa de Est, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a fost întrebat pe acest subiect într-o conferinţă de presă.
Bolojan a spus că este vorba despre ştiri pe surse, nimic la nivel oficial, nicio discuţie sau informaţie privind o ”dezangajare” a Statelor Unite ale Americii pe flancul estic al NATO.
El a subliniat că, la cea mai recentă discuţie între secretarul de Stat Marco Rubio şi oficialii Uniunii Europene, oficialul american a reafirmat angajamentul SUA faţă de NATO.
”Nu există nicio discuţie şi nicio informaţie oficială care să confirme ceea ce spuneţi (retragerea trupelor militare americane din România - n.red.). Şi am discutat cu ministrul Apărării Tîlvăr să comunice oficial o poziţie a Ministerului Apărării legat de acest aspect.
De asemenea, vă pot informa că în discuţia pe care secretarul de Stat Rubio a avut-o cu miniştrii de Externe la ultima întâlnire din Europa a fost reafirmat încă o dată angajamentul SUA de a continua toate proiectele care ţin de NATO şi deci nu există nicio chestiune care să arate că Statele Unite ar fi luat o decizie - în afară de ştiri care sunt doar pe surse - legată de o dezangajare pe Flancul de Est”, a subliniat Ilie Bolojan.
Flancul estic al NATO e cel mai important
Preşedintele Bolojan consideră că flancul estic al NATO e, în prezent, cel mai important şi este considerat ca atare.
”Ceea ce este real, însă, este că atât în administraţia americană, în general, cât şi la Pentagon se discută de reduceri de cheltuieli pe care le vedem la ştiri, de reorganizări, dar asta nu înseamnă, deci aspecte care ţin de acest flanc de est care cred că este cel mai important flanc al NATO în momentul de faţă din Europa şi acest lucru cred că îl recunoaşte nu doar un est-european, ci orice om care ştie ce înseamnă securitate pentru Europa şi toate documentele NATO şi ale Uniunii Europene recunosc acest lucru”, a precizat Bolojan.
Cât despre păstrarea numărului de trupe americane existente deja în Europa, Bolojan a explicat că ”respectarea angajamentului faţă de NATO nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reaşezări, dislocări, ceea ce se întâmplă în permanenţă”.
”De exemplu, în România prezenţa militară este o prezenţă care se face pe contingente, deci este o prezenţă care înseamnă înlocuiri de trupe, dar asta, aşa cum v-am spus, nu are nicio bază de date oficiale”, a adăugat Bolojan.
Comunicat oficial de la MApN
După declaraţiile preşedintelui a venit şi un comunicat oficial de la MApN.
La fel ca Bolojan şi Ministerul Apărării precizează că, până în acest moment, România nu a primit nicio informare oficială din partea SUA cu privire la o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia. Ministerul subliniază că informațiile apărute în spațiul public se bazează pe surse de presă și, prin urmare, nu poate formula o poziție oficială în legătură cu aceste speculații.
Pentagonul pregăteşte o retragere de 10.000 de trupe din Europa de Est?
Aceste reacţii vin după ce NBC News a vorbit cu oficiali din Departamentul Apărării al SUA, care au declarat că analizează o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est.
Unitățile vizate fac parte din cei 20.000 de militari desfășurați de administrația Biden în 2022, pentru a consolida apărarea țărilor vecine cu Ucraina, după invazia rusă.
Iar în prima sa vizită externă ca secretar al Apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs la Bruxelles, în februarie, că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”. În schimb, SUA se vor concentra pe securizarea frontierei sudice și pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.
Pe fondul reducerilor bugetare impuse de Trump, diminuarea prezenței militare americane în Europa ar elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, considerată o prioritate strategică mai mare de oficialii administrației.
Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa. După declanșarea războiului de către Rusia, SUA au susținut o prezență militară puternică pe flancul estic al NATO, văzând-o ca pe un semnal clar pentru Putin că SUA rămân angajate în apărarea acelor state de frontieră.