O ceremonie religioasă organizată joi, 30 octombrie, la Catedrala Națională din București, cu ocazia Zilei Clerului Militar, a stârnit controverse după ce corul de copii Tronos Junior al Patriarhiei Române a interpretat o melodie pe versurile poetului Radu Gyr, una dintre cele mai cunoscute figuri ale Mișcării Legionare.
La eveniment au participat Ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, șeful Statului Major al Apărării, preoți militari și invitați din instituții publice, potrivit relatărilor agenției Basilica.
- Avertismentul istoricului Oliver Jens Schmitt: Manipularea istoriei recente a României, o vulnerabilitate majoră- Interviu
- O hartă a grupurilor de rezistență. Cine a avut interesul să pună egal între rezistența armată anticomunistă și legionari? - Interviu
- Cum cresc instituțiile un ferment legionar care riscă să devină violent
Momentul a fost distribuit pe pagina de Facebook a agenției Basilica, publicația oficială a Patriarhiei Române.
Versurile aparțin poeziei „Avem o țară”, compusă de Gyr, poet interbelic și comandant legionar în perioada scurtă de co-guvernare a Mișcării Legionare cu regimul Antonescu (1940–1941).
Reacția Patriarhiei: „Poezia nu promovează nicio doctrină politică”
După apariția informației în presă, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Adrian Agachi, a transmis pentru G4Media: „Textul poeziei care stă la baza interpretării artistice nu promovează în niciun fel vreo doctrină politică sau vreun regim totalitar. Prin urmare, nu înțeleg rațiunea materialului publicat altfel decât ca o nouă încercare de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu doctrine politice străine de credința și învățătura ei.”
Cine a fost Radu Gyr
Radu Gyr (1905–1975) a fost poet, profesor universitar și comandant legionar, membru marcant al Mișcării Legionare, o formațiune de extremă dreapta, antisemită și ultranaționalistă fondată de Corneliu Zelea Codreanu.
El este autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare, „Sfântă tinerețe legionară”, și a susținut, prin scrierile sale, ideologia mistic-naționalistă a mișcării.
Conform documentelor din arhiva CNSAS, Gyr a fost condamnat în 1945 pentru crime de război, fiind acuzat de implicare în propaganda fascistă și sprijinirea unui regim vinovat de persecuții antisemite.
După instaurarea regimului comunist, a fost din nou închis, de această dată ca deținut politic, fapt care a contribuit ulterior la o reevaluare controversată a imaginii sale, uneori prezentată exclusiv prin prisma suferințelor din închisorile comuniste, fără a menționa implicarea sa legionară.
Institutul „Elie Wiesel” a reamintit în mai multe rânduri (inclusiv în 2021 și 2023) că Radu Gyr este declarat oficial criminal de război și că promovarea publică a simbolurilor, persoanelor și ideilor legionare este interzisă prin legea 217/2015, care interzice organizațiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Mișcarea Legionară - o ideologie mistică și violentă
Mișcarea Legionară, fondată în 1927, a combinat naționalismul radical cu simboluri creștine, încercând să legitimeze violența politică prin referințe religioase.
În perioada Statului Național-Legionar (1940–1941), mișcarea a fost responsabilă de persecuții antisemite, violențe politice și crime, inclusiv pogromul de la București din ianuarie 1941.
După 1989, în România au existat mai multe încercări de reabilitare culturală a unor figuri legionare – inclusiv Radu Gyr și Mircea Vulcănescu - criticate constant de istorici, de Institutul „Elie Wiesel” și de Federația Comunităților Evreiești din România.
Nu este prima dată când versurile lui Radu Gyr sunt folosite în contexte oficiale sau religioase, inclusiv în ceremonii dedicate militarilor. Istoricii atrag însă atenția că, indiferent de mesajul aparent patriotic, autorul rămâne asociat unei ideologii criminale, iar utilizarea operei sale în evenimente publice riscă să relativizeze memoria Holocaustului și să legitimeze simboluri fasciste.