De câteva săptămâni, tensiunile dintre Statele Unite și Venezuela cresc constant, alimentate de mișcările militare americane din Marea Caraibilor și de retorica tot mai agresivă de la Washington. Oficial, acțiunile sunt parte dintr-o campanie anti-droguri, însă analiștii și presa internațională avertizează că miza reală ar putea fi schimbarea regimului lui Nicolás Maduro, ceea ce ar transforma criza venezueleană într-un nou punct fierbinte al geopoliticii mondiale.
Mișcările care au ridicat semne de întrebare
Statele Unite au dislocat recent nave de război și bombardiere strategice B-52 în apropierea coastelor Venezuelei, în cadrul unei campanii declarate de combatere a traficului de droguri.
Washington Post observă însă că amploarea acestei desfășurări este „neobișnuită” pentru o simplă operațiune antidrog și amintește că exerciții navale similare au precedat intervențiile americane din Irak și Libia.
De asemenea, un raport publicat de War on the Rocks notează că tipul de echipamente folosite - distrugătoare, avioane de recunoaștere și unități de operațiuni speciale - depășește scopul unei misiuni maritime de rutină.
„Este o demonstrație de forță care poate pregăti terenul pentru o acțiune mai amplă”, spun analiștii.
Reacțiile Venezuelei și apelul la aliați
Președintele Nicolás Maduro a acuzat Washingtonul de „provocare militară” și a anunțat că Venezuela va răspunde „cu toate mijloacele disponibile”. Caracasul a cerut sprijinul Rusiei și Chinei, ambele condamnând orice acțiune militară americană.
Rusia a trimis deja consilieri militari, în timp ce Beijingul a cerut „respectarea suveranității Venezuelei”, scrie Al Jazeera. Asta chiar dacă, potrivit Reuters, președintele Donald Trump a negat că SUA s-ar pregăti să lovească teritoriului venezuelean. El nu a exclus, însă, „acțiuni limitate” asupra infrastructurii controlate de cartelurile de droguri.
Două scenarii posibile: antidrog sau schimbare de regim
Potrivit Center for Strategic and International Studies (CSIS) experții conturează două scenarii:
- O campanie de presiune politică, menită să forțeze slăbirea regimului Maduro. În acest caz, desfășurarea militară ar fi mai degrabă un semnal strategic, o presiune hibridă, între diplomație și forță.
- O operațiune anti-droguri extinsă, cu atacuri asupra navelor suspecte și o blocadă navală temporară. Acest scenariu păstrează narațiunea oficială, dar riscă incidente directe cu marina venezueleană.
Analiști citați de Foreign Policy spun că Washingtonul, de fapt, testează reacția Caracasului și a partenerilor globali, fără să își asume încă o intervenție directă.
Mizele și posibilele consecințe
O intervenție americană ar putea redesena echilibrul de putere în America Latină și ar avea impact global pe mai multe direcții:
1. Controlul resurselor energetice - Venezuela deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, iar o schimbare de regim ar permite Washingtonului să readucă Caracasul în circuitul energetic occidental, scrie The Economist. Pe termen scurt, însă, conflictul ar destabiliza piața petrolului și ar împinge prețurile în sus, într-un moment economic fragil.
2. Reacția Americii Latine - Țări precum Brazilia, Mexicul și Columbia ar fi obligate să se poziționeze. Brazilia, aliat strategic, s-ar confrunta cu presiuni interne pentru neutralitate, în timp ce Mexicul ar denunța orice intervenție unilaterală. O astfel de criză ar fractura relațiile interamericane și ar compromite inițiative regionale precum Mercosur.
3. Rusia și China, tot mai prezente în emisfera vestică - Brookings Institution avertizează că Moscova și Beijingul ar folosi intervenția americană pentru a-și justifica consolidarea prezenței în Caraibe, prin acorduri militare și investiții strategice. S-ar deschide astfel o nouă zonă de confruntare indirectă, o versiune sud-americană a Războiului Rece.
4. Blocada și riscul escaladării - Un scenariu intermediar, precum o blocadă maritimă în jurul coastelor Venezuelei, ar putea genera incidente neintenționate între navele americane și cele venezuelene. În zonă se află și consilieri militari ruși, care asistă armata venezueleană, iar prezența lor crește riscul unei escaladări accidentale. Într-o astfel de situație, o simplă manevră greșită, o interceptare tensionată sau o eroare de identificare radar ar putea duce la un incident diplomatic major, scrie Foreign Policy.
5. Criza umanitară și migrația - Peste 7 milioane de venezueleni au părăsit deja țara, conform ONU. Un nou conflict ar genera un val de refugiați spre Columbia, Peru și Brazilia, punând presiune pe economiile regionale și sistemele sociale deja suprasolicitate, scrie BBC.
6. Costul intern pentru SUA - Pe plan intern, o acțiune militară ar avea costuri politice uriașe - un Congres divizat, opinie publică reticentă și risc electoral major. „Maduro nu e Saddam Hussein, iar Venezuela nu e Irak, dar greșelile pot fi la fel de costisitoare”, comentează The Washington Post.
Deocamdată, Washingtonul neagă planuri de invazie, iar Caracasul mobilizează aliați. Dincolo de discursuri, însă, confruntarea din jurul Venezuelei arată ca un test al echilibrului global de putere.