După o serie de teste cu arme „invincibile”, Vladimir Putin vrea să arate că Rusia rămâne o superputere militară. Dar analiștii spun că mai degrabă încearcă să compenseze slăbiciunile din Ucraina și să-i atragă atenția lui Donald Trump.
Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a testat Poseidon, o dronă subacvatică cu propulsie și capacitate nucleară, capabilă să fie lansată ca o torpilă. „Nu există nimic asemănător în lume”, a spus Putin, susținând că arma ar putea „scoate din funcțiune state întregi”.
Doar câteva zile mai devreme, Moscova confirmase și testarea rachetei de croazieră Burevestnik, alimentată tot cu energie nucleară și cu o rază de acțiune teoretic „nelimitată”.
BBC amintește că, potrivit analiștilor, valoarea militară a acestor arme este incertă. Mark Galeotti, expert în politică rusă, le numește „arme ale Armaghedonului” - prea puternice pentru a fi folosite fără a distruge lumea.
Ambele - Poseidon și Burevestnik - sunt arme care ar fi folosite doar ca răspuns la un atac nuclear asupra Rusiei. „Nici măcar cei mai radicali propagandiști ai Kremlinului nu vorbesc despre o pregătire pentru lovituri asupra Rusiei”, spune Galeotti.
De altfel, există îndoieli serioase privind și viabilitatea tehnologică a acestor arme. În 2019, cinci ingineri nucleari ruși au murit într-o explozie asociată cu testele Burevestnik, iar experții Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) au semnalat „provocări majore” în funcționarea sistemului de propulsie.
Presiune în Ucraina și tensiuni cu SUA
BBC mai scrie că momentul acestor anunțuri nu este întâmplător. După eșecul tentativelor de negociere ale președintelui american Donald Trump între Moscova și Kiev, Washingtonul a anulat un summit Trump–Putin și a impus sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere rusești.
„Putin încearcă probabil să-i atragă atenția lui Trump”, crede Galeotti, care argumentează că „În contextul în care președintele american oscilează între sprijin pentru Ucraina și simpatie pentru Rusia, Moscova vrea să-i amintească cine are armele cele mai mari.”
Alți analiștii citați de BBC cred că testele pot fi văzute și ca o reacție la impasul militar din Ucraina.
„Suntem la finalul sezonului de luptă de vară, iar ofensiva Rusiei nu a mers bine”, spune David Heathcote, șeful serviciului de informații de la McKenzie Intelligence Services. „Atunci când armata rusă este sub presiune, Moscova recurge la retorică exagerată și la teste spectaculoase de armament”, explică el.
Răspunsul SUA: reluarea testelor nucleare
După declarațiile lui Putin, președintele Trump a ordonat armatei SUA să reia testele nucleare, după o pauză de 33 de ani, justificând decizia prin nevoia de a „ține pasul” cu Rusia și China.
Kremlinul a reacționat rapid, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, care a negat că testele rusești ar fi fost „nucleare” în sensul clasic și a sugerat că Trump „nu a fost corect informat”.
„Este probabil”, notează Dr. Alexander Bollfrass de la IISS, „ca decizia SUA să fie un răspuns direct la testele Burevestnik și să vizeze testarea unor rachete intercontinentale americane similare”.