Ministerul Muncii a publicat proiectul de reformă a pensiilor speciale din justiţie, pe care are de gând să îl adopte Guvernul Bolojan.
Legea va intra în vigoare la 1 octombrie şi aduce modificări importante privind modul de calcul, condițiile de vechime și vârsta de pensionare.
Principalele modificări vizează magistrații, dar şi personalul auxiliar din instanțe și parchete, precum și personalul de specialitate juridică al Curții Constituționale. Nu însă şi pe judecătorii CCR.
Potrivit expunerii de motive a proiectului, inițiativa este a Ministerului Muncii și a Ministerului Justiției.
Întregul proiect de lege poate fi consultat AICI
Ce prevede noua lege
- Vechime minimă obligatorie - Pentru a beneficia de pensie de serviciu, este necesară o vechime totală în muncă de 35 de ani, din care cel puțin 25 de ani în funcțiile prevăzute expres de lege (judecător, procuror, magistrat-asistent etc.).
- Pensie la vârsta standard: Beneficiarii se pot pensiona la vârsta standard de pensionare din sistemul public (65 de ani), cu o pensie în cuantum de 55% din media veniturilor brute (inclusiv sporuri) din ultimele 60 de luni.
- Plafon pentru pensia netă: Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
- Penalizare pentru pensia anticipată: Cei care aleg să se pensioneze înainte de vârsta standard, dar au minimum 35 de ani vechime doar în funcțiile juridice vizate vor avea pensia redusă cu 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard.
- Actualizarea pensiilor – limitată: Pensiile vor fi actualizate proporțional cu majorările salariale din sistemul de justiție, dar nu vor putea depăși 100% din venitul net al unui magistrat în funcție (cu excepția pensiilor deja stabilite până la 1 octombrie 2025).
Vârsta de pensionare creşte gradual până în 2036
Noua lege instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru magistrați și personalul asimilat, începând cu 47 de ani și 8 luni în 2025 și ajungând la 64 de ani în 2036, cu condiția unei vechimi de minimum 25 de ani în funcțiile respective.
Pensiile deja stabilite rămân valabile
Persoanele care se pensionează până la 1 octombrie 2025 sau care îndeplinesc condițiile de pensionare până la acea dată nu vor fi afectate de noile reguli.
Ele vor beneficia de pensiile stabilite conform legislației în vigoare la acest moment.
Legea nu se aplică şi judecătorilor CCR
Guvernul a clarificat că legea pusă azi în dezbatere nu se va aplica şi judecătorilor CCR. Statutul judecătorilor Curții Constituționale (CCR), inclusiv regimul pensiilor acestora, este reglementat exclusiv prin Legea nr. 47/1992, nu prin Legea nr. 303/2022 privind statutul magistraților.
Includerea acestora în ambele legi ar fi generat un paralelism legislativ, contrar principiului legalității și securității juridice prevăzut de Constituție, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu.
Autoritățile subliniază că situația judecătorilor CCR este diferită: aceștia au un mandat limitat la 9 ani, nu o carieră pe termen lung în magistratură, și nu au o vârstă standard de pensionare.
Prin urmare, regulile aplicabile magistraților din sistemul judiciar nu pot fi extinse automat și asupra judecătorilor CCR.
Orice modificare a statutului acestora va fi făcută exclusiv prin modificarea Legii 47/1992, legea CCR.
Potrivit legii actuale, ”judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcţia de judecător după data stabilirii acesteia”.
Sistemul se simte atacat
Principalele prevederi ale legii publicate azi au fost anunţate de premierul Ilie Bolojan pe 29 iulie.
Bolojan a precizat că este nevoie de această reformă pentru că una din problemele majore în România este ieșirea la pensie prea repede.
După anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan, sistemul a reacționat vehement.
De mai bine de două săptămâni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat constant măsurile preconizate la sistemul de pensionare al magistraților. Apoi, s-au făcut auzite voci de la toate nivelurile.
Începând de marțea trecută, șefii principalelor instanțe din țară au transmis mesaje publice prin care își exprimă solidaritatea cu demersurile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și îngrijorarea față de impactul noilor propuneri asupra statutului magistraților.
Marți au luat poziție președinții curților de apel, miercuri li s-au alăturat președinții tribunalelor, iar joi au transmis un comunicat și președinții judecătoriilor din întreaga țară.
- Președinții Curților de Apel acuză o campanie agresivă împotriva judecătorilor: Reforma pensiilor este deja finalizată
- Șefii tribunalelor vor dialog pe tema pensiilor speciale: Ne dorim să fim înțeleși, nu blamați
- Val de apeluri din sistem, după ce Bolojan a anunțat reforma pensiilor magistraților. Azi - mesaje de la șefii judecătoriilor și avocați
În final, ieri, Consiliul Superior al Magistraturii a preluat o declarație oficială în care organizația internațională Magistrații Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL) condamnă ferm campania de denigrare a sistemului judiciar din România, lansată de partidele aflate la guvernare sub pretextul reducerii deficitului bugetar.