Sistemul judiciar din România se confruntă cu un nou moment critic, după ce Guvernul a propus modificări legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților. Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) avertizează că noile măsuri riscă să genereze o criză fără precedent în instanțe și parchete, prin ieșirea prematură din sistem a peste 1.000 de judecători și procurori.
„Ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, în special acei judecători și procurori care au apărat independența justiției în ultimii ani, în fața unor atacuri nemaiîntâlnite”, se arată într-un comunicat al AFJR.
Potrivit reprezentanților asociației, modificarea condițiilor de pensionare ar putea avea un impact devastator asupra funcționării justiției, în special asupra instanțelor deja afectate de un deficit cronic de personal.
În plus, asociația acuză autoritățile că ignoră deciziile Curții Constituționale și standardele europene, sacrificând independența magistraților pentru obiective de natură fiscală sau electorală.
CSM, acuzat că favorizează „conformismul în detrimentul vocilor critice”
Asociația critică dur reformele adoptate în 2022, considerând că acestea au slăbit independența justiției. „Legile justiției, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privința pilonilor săi”, se mai arată în comunicat.
Asociația acuză Consiliul Superior al Magistraturii că nu mai apără în mod egal toți magistrații. „CSM (…) favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice, prioritizând aspectele materiale în defavoarea apărării principiilor.”
AFJR critică, totodată, și Guvernul despre care spune că evită problemele reale, precum pensiile aflate în plată care depășesc salariile magistraților activi, și vizează în schimb modificări care vor genera instabilitate. „Se avansează din nou modificarea condițiilor de vechime minimă ori a condițiilor de vârstă necesare pensionării pe viitor (…) ceea ce reprezintă o afectare a independenței.”
1.000 de posturi vacante și lipsa concursurilor de admitere
Criza de personal este agravată de lipsa unor politici coerente de recrutare. „Judecătorii care se pensionează la vârste reduse provin masiv de la instanțele cu deficit cronic de personal (…) determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupă din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere”.
Asociația invocă Hotărârea CJUE din 5 iunie 2025, care stabilește că pensiile judecătorilor trebuie să fie apropiate de salariul din activitate. „Pensiile magistraților trebuie să fie «cât mai apropiate» de nivelul ultimului salariu.”
AFJR afirmă că nu există dovezi că CE ar fi cerut Guvernului României să majoreze vârsta de pensionare a magistraților. „Nu există informații potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta și vechimea de pensionare.”
Pensii neconstituționale, stabilite prin lege, nu de magistrați
AFJR atrage atenția că nivelul ridicat al unor pensii este cauzat de legislație, nu de acțiunea magistraților. „Stabilirea unor pensii mai mari decât salariile nu a fost determinată de acțiunea magistraților, ci de prevederile legislative.”
Proiectul prezentat la 29 iulie 2025 nu aduce economii bugetare și accentuează inechitățile, mai afirmă reprezentanții asociației. „Magistrații pensionați după intrarea în vigoare a noii legi vor avea pensia de două ori mai mică decât magistrații cu pensia stabilită până la 31.12.2023”, se arată în comunicat.
AFJR cere Guvernului să respecte recomandările europene și să introducă reforme reale: promovare meritocratică, protejarea independenței și reglementarea medierii obligatorii. „Guvernul României trebuie să înțeleagă că sunt urgent necesare reforme reale în justiție”, conchid judecătorii.