Nicușor Dan, despre pensiile magistraților, certificatul ORNISS al lui Dragoș Anastasiu și pesediștii cu probleme din guvern. Plus atac la CSM: Ce este cu această debandadă? (Video)

Președintele Nicușor Dan a susținut, miercuri, o conferință de presă la Palatul Cotroceni, pe tema reformei pensiilor magistraților, dar în care a atins mai toate temele importante ale momentului, de la demisia lui Dragoș Anastasiu și certificatul ORNISS al acestuia, la pesediștii cu probleme din guvern și atacurile PSD la adresa deciziilor premierului Bolojan.

În ce privește pensiile, șeful statului a declarat că este total aberant ca pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul. Acesta fiind și motivul pentru care sistemul a pierdut mulți specialiști.

• Bolojan a anunțat creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani. Draftul proiectului privind pensiile speciale
• Augustin Zegrean îl provoacă pe Bolojan să explice ce înseamnă aplicarea "doar pe viitor" a reformei pensiilor magistraților
• Radu Marinescu: Ministerul Justiției nu are un proiect de lege pentru pensiile magistraților, premierul a prezentat "o bază de idei"

El a vorbit și despre zecile de cereri de pensionare ale magistraților care au fost depuse pentru ca președintele să-și pună semnătura. Sunt 76, le-a analizat, doi dintre magistraţi şi-au retras cererile între timp şi au decis să rămână în profesie. Problema cu celelalte, spune Nicușor Dan, este că 70% dintre ele nu indică o dată precisă de pensionare. A numit situația „debandadă” și a arătat cu degetul către CSM.

În ce privește șansele ca modificările anunțate de Ilie Bolojan la pensiile speciale să treacă de PSD în coaliție, de CSM, dar și de Curtea Constituțională, Nicușor Dan este optimist. Și anunță discuții cu toată lumea implicată.

El a dat dovadă de înțelegere și față de atacurile PSD la adresa lui Ilie Bolojan, dar și față de miniștrii PSD din guvern cu probleme de corupție, spunând că esențială este acum stabilitatea politică și, având în vedere că nu avem suficienți profesioniști, „trebuie să faci o optimizare între integritate și competență”.

Nicușor Dan, la fel ca premierul Bolojan, a spus că nu a știut de problemele de corupție ale lui Dragoș Anastasiu, dar a opinat că a fost mai mult o problemă de imagine pentru guvern, decât de vulnerabilitate cu efect pe securitatea națională, de aceea probabil a primit fără probleme certificatul ORNISS.

spotmedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, declarațiile președintelui Nicușor Dan

• Patru mesaje legate de justiţie şi pensionarea magistraţilor. Este total aberant ca, în legea actuală, pensia pe care o ia magistratul să fie cât salariul. Asta încurajează oamenii să iasă din sistem. Am pierdut deja foarte mulți specialiști și calitatea actului de justiție a scăzut.
• Vreau să mulțumesc și să-mi arăt respectul față de magistrații care rămân în sistem, deși sunt încurajați să iasă.
• Am avut 76 cereri de pensionare de analizat. Doi magistrați au retras cererea și au ales să rămână în profesie. În două dintre cereri magistrații spun că nu s-ar pensiona dacă nu ar fi tot acest tăvălug de informații. Intenționez să vorbesc cu ei la telefon pentru a-i convinge să rămână.
• Analiza e finalizată pe cele 74 de dosare care au rămas și vor fi publicate vineri în Monitorul Oficial. Magistrații care eventual s-au răzgândit îmi pot scrie până vineri după amiază.
• În ceea ce privește noua lege cu privire la pensiile magistraților, ea este agreată. Nu se afectează drepturile celor care au deja acest drept.
• Din cererile de pensionare rezultă o întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă? 70% din aceste cereri nu indică o dată precisă de pensioare. Trebuie să fie prevăzută clar o dată de pensionare. Și dacă lucrezi în cofetărie, la cojocărie, oamenii care se pensionează au grijă să nu afecteze circuitul și prevăd o dată de pensionare.
• Există o regulă pe care CSM a instituit-o, care spune că magistratul care vrea să se pensioneze anunță instanța la care lucrează cu 90 de zile înainte.
• Nimeni nu prevede când va fi momentul pensionării și colegii mei sunt sunați și întrebați când semnează președintele. Președintele nu este un notar. Nu asta a spus Constituția.
• Cum vreau să lucrăm de acum înainte. Vreau ca un magistrat care se pensionează să anunțe cu 90 de zile înainte, în aceste 90 de zile CSM și președintele să poată să facă verificările necesare, iar în acele 90 de zile magistratul să fie scos din completuri. Când intră la pensie să nu mai aibă nicio obligație.
• Studiind aceste dosare am observat o prevedere în legea statutului magistraților care este incorectă, în opinia mea, și voi solicita Guvernului să o includă în pachetul doi de măsuri: reîncadrarea magistraților deja pensionați.
• În articolul de lege se spune că un magistrat care s-a pensionat într-un interval de 3 ani de la pensionare se poate reangaja, iar în momentul în care face asta primește și indemnizația de judecător și 15% din pensia lui. Nu e corect. Nu e corect ca un magistrat să iasă, apoi să reintre și să ia cu 15% mai mult. Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind statutul magistraților. Propunerea mea, evident că putem să discutăm pe marginea ei, este ca să dăm un termen nu de 3 ani, ci de 5 ani, tocmai pentru că, mai ales în acești ultimi 5 ani, a fost toată această discuție niciodată foarte clară despre ce se va întâmpla cu pensiile magistraților, 5 ani în care judecătorul pensionat fără condiții să poată să revină doar cu indemnizația lui la aceeași instanță de unde a plecat.

Întrebări:

Dragoș Anastasiu v-a fost consilier onorific. Ați știut de dosarul în care a fost implicat, având în vedere că a avut certificat ORNISS?

• Nu am avut această informație. Domnia sa a fost consilier onorific pentru domnul Bolojan și în această perioadă a obținut certificat ORNISS. A continuat să îl aibă până când a plecat prin demisie de la Guvern. Verificările care se fac pentru ORNISS sunt acele vulnerabilități care vin din diferite forme de asociere cu persoane care nu sunt prietene cu statul român.

Marian Neacșu ar trebui să plece din Guvern?

• Am fost în Parlament în mandatul 2016 – 2020, au fost mai mulți demnitari care au pățit același lucru ca domnul Neacșu. Prevederea legală nu este suficient de explicită ca să prevină tipul acesta de situații, angajarea unei rude la cabinetul parlamentar. Ăsta e răspunsul meu. E o coaliție în care fiecare dintre partide decide. Fiecare partid își decide persoanele pe care le nominalizează.

Când vor fi numiți șefii serviciilor?

• După o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni.

Ați vorbit despre o debandadă la CSM. Despre ce debandadă e vorba?

• Debandadă, în ceea ce privește cererile de pensionare. Nu e admisibil ca în această instituție de elită să nu existe o minimă predictibilitate privind pensionările. Pe problema pensiilor magistraților trebuie să avem un dialog, suntem cu toții oameni responsabili. Din păcate, vedem scăderea calității actului de justiție în ultimii 4-5 ani și societatea ne obligă să avem dialog. Voi merge la ședințe CSM.

V-ați întâlnit azi cu Cătălin Drulă. V-ați ales urmașul la Primăria Capitalei?

• Am discutat cu domnul Drulă foarte multe lucruri legate în special de transportul din București. Știți că este pasionat de chestiunea asta. Avem și niște alegeri care, probabil că tot în ședința coaliției de azi, urma să se decidă cu privire la data la care urmează să fie alegerile din București. Principala problemă a Bucureștiului este transportul, cineva care are expertiză pe transporturi e binevenit în această competiție.

Îndeplinește profilul unui primar al Capitalei?

• Sigur, da.

Ce le spuneți românilor când văd că pensia medie a magistraților e 25.000 de lei?

• Să ne uităm la salariu. Sunt 4-5.000 de magistrați. E bine ca magistrații să fie bine plătiți, pentru că importanța socială a muncii lor e mare, și pentru a preveni ca în momentul în care dezbat cauze importante să nu fie tentați de diferite chestiuni colaterale, să aibă o siguranță, un confort al muncii. Dacă salariul trebuie să fie 3.000 sau 5.000 sau 6.000 de euro e o dezbatere pe care trebuie să o avem. În ceea ce priveşte pensia, pensia raportată la salariu, aici este problema noastră şi asta este una din discuţiile care urmează în zilele următoare, dacă ea trebuie să fie 70-80% din salariu, tocmai pentru a încuraja oamenii ca, atunci când sunt la apogeul capacităţilor profesionale, să rămână în sistem.

Guvernul a plafonat sporul de condiții vătămătoare, dar magistrații și-au majorat sporul de risc și sporul de confidențialitate. Ce imagine este transmisă în societate?

• Este un dialog necesar pe care urmează să-l avem, iar la capătul acestuia să închidem mai multe lucruri. Să dăm predictibilitate pentru meseria de magistrat și, pe de altă parte, să închidem imaginea de multe ori nedreaptă pe care magistrații o au în societate. Trebuie să realizăm o pace socială cu privire la această chestiune.

Ați dat vreodată șpagă?

• Nu-mi aduc aminte.

Maia Sandu a avertizat că Rusia se pregătește să interfereze în alegerile din Republica Moldova. Ce face România?

• Din nou mă întorc la acele comunicate din 18 iulie, de la NATO, Uniunea Europeană și Guvernul Marii Britanii, care spun că există interferență rusă în Europa. Există un război hibrid al Rusiei în Europa, cu o componentă cibernetică și o componentă de dezinformare. Deci astea sunt fapte. Pentru Republica Moldova, faptele sunt și mai clare, și mai intense. Pentru că acolo, dincolo de aceste două componente, a mai existat o componentă care a fost cumpărarea de voturi, care este dovedită în câteva mii de cazuri cercetate de Parchetul din Republica Moldova. Ce poate România să facă este, fără evident să interfereze cu procesul electoral, să ofere expertiză tehnică pe multe componente. De exemplu, pe componenta de securitate cibernetică, evident că suntem mai bine decât Republica Moldova și la solicitarea omologilor putem să îi ajutăm.

Cum se poate lucra în Guvern, după ce ministrul Justiției a criticat ce a spus premierul referitor la reforma pensiilor?

• Suntem într-o poziție în care România are nevoie de stabilitate și stabilitatea asta este obținută prin colaborarea unor structuri politice care în mod tradițional au avut opinii divergente. Faptul că ei continuă să lucreze împreună este un succes și o dovadă de responsabilitate. Și domnul ministru al Justiției și domnul prim-ministru vor fi parte din dialogul din zilele următoare. Suntem în meseria asta, reprezentăm părți din societate care au opinii diferite. Trebuie să mediem, asta e meseria.

Aveți informații noi despre vizita în SUA?

• În luna septembrie e adunarea generală a ONU la care va merge ministrul de Externe. Eu cred că o vizită prezidențială în SUA trebuie pregătită foarte bine, în special pe partea economică. Miza noastră este să ne conectăm economic. Probabil la începutul anului viitor, ceva de genul acesta.

Luați în calcul un referendum pentru schimbarea Constituției, dacă legea privind pensiile e declarată neconstituțională?

• Nu cred că e fezabil. Sper să avem o discuție cu juriștii la masă și să găsim o soluție stabilă care să rezolve problema. Problema uriașă pe care noi o avem nu e legea, ci Inspecția Judiciară care judecă părtinitor, iar uneori judecă politic. Aici trebuie să ne concentrăm.

Știați că Dragoș Anastasiu avea o relație de amiciție cu Nicu Gheară?

• Cred că serviciile trebuie să prevină când există un risc la securitate națională. La domnul Anastasiu a fost mai degrabă un risc de imagine, moralitate. Nu a existat riscul să fie șantajat, să-i fie afectate atribuțiile de serviciu.

Ați blocat avizul pentru muzeul Holocaustului când erați primar. Cum va evolua relația cu comunitatea evreiască în acest context?

• Institutul Elie Wiesel a făcut o achiziţie publică în partea Guvernului României. A făcut o achiziţie publică în care tema de proiect a fost restaurarea respectivei clădiri şi funcţionalizarea ei ca Muzeul Holocaustului. Această licitaţie a fost câştigată de o echipă de constructori şi arhitecţi, care a venit la Primăria Capitalei, au fost mai multe certificate de urbanism pe care le-a luat. Şi care, spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect şi nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui şi construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate. Au fost mai multe rânduri de discuţii şi au agreat, pe la jumătatea lui 2023, printr-un certificat de urbanism cu care toată lumea a fost de acord, ce anume să se păstreze, cam 5% din clădirea existentă, adică faţadele şi nişte scări interioare, putând ca în proiect să fie demolate nişte planşee, astfel încât nişte exponate mai înalte să poată să fie expuse, nişte chestiuni tehnice. După încă 4-6 luni, a venit din nou echipa de arhitecţi cu un proiect care nu respecta certificatul de urbanism pe care noi l-am agreat. Ne cerea un alt certificat în care să demoleze şi mai multe lucruri. Asta este jumătate din problemă. Cea de-a doua jumătate din problemă este că acea construcţie din Calea Victoriei are nişte părţi care ţin de alţi proprietari, Transelectrica şi nu mai ştiu exact cine acum…Articolul 1 aliniat 1 din Legea 50 a construcţiilor spune că poţi să dai o autorizaţie numai pentru proprietar. Întotdeauna, când nu există un acord al proprietarului ca altcineva să funcţioneze în partea lui de clădire, autorizaţia nu poate să fie emisă şi problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de Guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziţia de primar. Pe scurt, asta este povestea cu Muzeul Holocaustului.