Procurorii și judecătorii din România susțin că sunt victime ale unei stigmatizări din partea puterii politice, considerând propunerea prim-ministrului de a rezolva aberațiile din sistemul de pensii ale magistraților o subminarea a puterii judecătorești.
Reacția Consiliului Superior al Magistraturii a fost rapidă, dură și subiectivă, venind la scurt timp după publicarea unui document al Guvernului României prin care s-a pus în dezbatere publică modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
“Schimbările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție”, se arată în comunicatul CSM.
În luarea de poziție a Consiliului Magistraturii nu se amintește nimic despre faptul că doar 38% dintre cetățeni au încredere în sistemul de justiție, mult sub Armată, Președinție sau Poliție, o altă cifră care trebuia să alerteze de multă vreme procurorii și judecătorii din România fiind aceea că 78% dintre cetățeni vor desființarea pensiilor speciale.
Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției.
Comunicat Consiliul Superior al Magistraturi
Lupta magistraților, în realitate, nu e nici cu președintele Nicușor Dan și nici cu prim-ministrul Ilie Bolojan, e cu publicul larg, iritat de faptul că o parte dintre magistrați se pensionează când încă nu au împlinit 50 de ani, iar pensia e mai mare decât salariul.
Majoritatea firavă de la CCR va înclina balanța
Propunerea prim-ministrului României urmărește să rezolve, parțial, aceste probleme, vizând ca pensia să fie maximum 70% din ultimul salariu, iar vârsta de pensionare să fie de 65 de ani, la fel ca la restul populației.
“Este total aberant ca în legea actuală pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul, asta încurajează oamenii să plece”, a declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă, organizată ieri, 30 iulie.
Reacția dură și neobișnuită a CSM are legătură cu posibilitatea ca modificările legislative propuse de Ilie Bolojan să treacă de această dată de Curtea Constituțională.
Pentru prima dată după mai mult de un deceniu există o majoritate firavă în CCR în favoarea rezolvării problemei pensiilor magistraților și a vârstei de la care pot beneficia de ea.
Acest lucru a fost confirmat și de avocata Gabriela Savu, intervievată pentru acest articol, care a spus că “propunerile premierului Ilie Bolojan privind reformarea pensiilor magistraților, mă refer aici în principal la creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și plafonarea pensiei la 70% din salariul net,…au șanse să treacă de filtrul verificării constituționalității la CCR deoarece… sunt aspecte de politică publică ce țin de voința legiuitorului”.
Gabriela Savu, partener societatea de avocați “Fenechiu, Savu & Asociatii”, susține că există posibilitatea ca propunerile anunțate de Ilie Bolojan, odată legiferate, să treacă de filtrul CCR
“Desigur că și aceste aspecte ar putea face obiectul unor critici de neconstituționalitate, în funcție de modalitatea de punere în aplicare și de dispozițiile tranzitorii pe care le-ar putea prevedea actul normativ în cauză”, a mai declarat avocata Gabriela Savu, pentru spotmedia.ro.
Modificări greu de făcut
Avocata consideră că cea mai mare problemă legată de filtrul CCR e propunerea ca pensia să fie 70% din salariul net“, deoarece există o jurisprudență constantă în cadrul controlului de constituționalitate în sensul că, în ceea ce privește cuantumul pensiei magistraților, acesta trebuie să fie apropiat de venitul pe care magistratul îl avea în perioada în care era în activitate”, a explicat Gabriela Savu.
O altă problemă, de natură politică și juridică, e modul în care vor fi operate modificările legislative.
Una din întrebările adresate avocatei Gabriela Savu a fost dacă pentru CCR are vreo semnificație, în cazul în care va fi sesizată, faptul că schimbările se fac prin ordonanță de urgență, prin asumarea răspunderii în Parlament sau printr-o lege organică.
“Modalitatea de adoptare a unei măsuri legislative (ordonanță, lege, asumarea răspunderii) are valoare juridică și are un impact semnificativ în analiza de constituționalitate efectuată de CCR”, a declarat avocata Savu.
“Nu este posibilă legiferarea prin ordonanță a guvernului deoarece reglementarea statutului judecătorilor și procurorilor trebuie să se realizeze prin lege organică, deci modalitatea de adoptare a unui act normativ de modificare în această materie, în opinia mea, trebuie să fie o lege organică…”, a mai adăugat specialistul în drept.
În ce privește asumarea răspunderii, CCR “a pronunțat mai multe decizii în care a reținut că la procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, ca modalitate simplificată de legiferare, trebuie să se ajungă numai in extremis, nefiind acceptabil ca dispozițiile art. 114 din Constituție, care reglementează angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, să fie interpretate ca permițând Guvernului să se substituie Parlamentului și să legifereze oricând şi în orice condiții”, a explicat Gabriela Savu.
Cine distruge sistemul de justiție
Propunerile făcute de Ilie Bolojan au fost susținute public de președintele României, dar primite cu rezerve în interiorul coaliției de guvernare.
Reprezentanții PSD, la întâlnirea liderilor partidelor aflate la guvernare, desfășurată ieri, 30 iulie, i-au cerut premierului să nu mai anunțe niciun fel de măsuri de reformă până când acestea nu au fost discutate și validate în coaliție.
Dacă la asta se adaugă și faptul că adoptarea celui de al doilea pachet de măsuri fiscale cu privire la reducerea cheltuielilor a fost amânată pentru începutul lunii septembrie, sunt suficiente date care indică o rezistență uriașă la schimbare în interiorul coaliției, manifestată, în principal, de PSD.
“Discursul prim-ministrului dovedește, cel puțin pentru mine, că gândirea din spatele lui nu este a unui șahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă)”, a scris judecătorul Claudiu Drăgușin, membru CSM, pe pagina sa de Facebook, criticând dur propunerile premierului Ilie Bolojan.
Confruntarea dintre magistrați și axa Nicușor Dan - Ilie Bolojan e abia la început, arbitrul acestei dispute fiind, la final, Curtea Constituțională.
Magistrații au de partea lor un partid aflat în coaliția de guvernare, cu imense probleme de corupție, e vorba de PSD, pe când tandemul Dan-Bolojan are o susținere publică de peste 70% dintre alegători, pe tema pensiilor speciale, de toate culorile politice.
“Distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție. Nu o spun eu, o spune istoria”, a mai scris judecătorul Drăgușin, fără a preciza că distrugerea sistemului de justiție a fost realizată exact prin crearea unei caste privilegiate, care s-a poziționat deasupra legii și a cetățenilor.