După întâlnirea CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) cu premierul Ilie Bolojan și Nicușor Dan, președintele României, judecătoarea Elena Costache, șefa CSM, se grăbește să ofere un interviu postului TV Digi 24, în condițiile în care nici președintele și nici prim-ministrul nu au făcut declarații pe marginea întâlnirii.
Magistrații din România sunt în conflict deschis cu Guvernul din cauza propunerilor legate de creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei să fie 70% din ultimul salariu.
Și până la întâlnirea din data de 1 august, dar și după, reprezentanții magistraților au desfășurat o campanie de comunicare publică astfel încât să pună presiune pe Executiv și pe președinte pentru a renunța la proiectul de lege ce ar stopa valul de pensionări rapide și ar reduce pensiile magistraților.
În urma reacției opiniei publice, care a criticat poziția procurorilor și judecătorilor, dar și a reacțiilor negative venite din societate, legate de perioada de activitate a magistraților și pensiile lor speciale, se poate spune că asistăm la cea mai dezastruoasă campanie de comunicare publică din istoria recentă a României.
“Da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin… La nivel de Curte de Apel, net lunar: 20.000 lei… Tribunal: 17.948 lei… Judecătorie: 16.157 lei. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această sumă, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani”, a declarat judecătoarea Elena Costache, în interviul oferit Digi 24.
Trebuie subliniat faptul că președinta CSM face calculul de mai sus, luând ca referință cel mai mic salariu, cel de Judecătorie, pentru că la Tribunal, pensia devine 12.600, iar la Curtea de Apel, 14.000 de lei, adică 2.261 de euro, 2.520 de euro, respectiv 2.800 de euro.
În anul 2024, pensia medie din România, a fost de 2.460 de lei, adică 500 de euro. Dacă aceste măsuri ar fi adoptate prin lege și ar trece de CCR, atunci pensia medie a unui magistrat de judecătorie ar fi de patru ori și jumătate mai mare decât pensia medie a unui cetățean român.
- Șefa CSM: O pensie de 11.000 de lei mi se pare mică. Suntem unici, nu este ușor să ajungi magistrat (Video)
- Cât câștigă lunar șefa CSM și de ce consideră „mică” o pensie de 11.000 de lei
Suntem unici
Comunicarea CSM a fost un dezastru, în primul rând, pentru că o mare parte a opiniei publice consideră că magistrații sunt mult prea bine plătiți în raport cu performanța sistemului de justiție, iar în al doilea rând, nivelul extrem de scăzut de încredere în magistrați la nivelul societății din cauza corupției, a proceselor întârziate și a faptului că mulți infractori scapă nepedepsiți.
„Din toate punctele de vedere suntem unici… Nu putem să punem egal între magistrați și celelalte categorii sociale. Independența justiției ține de bani”, a mai spus judecătoarea Costache în șocantul interviu.
După impactul negativ pe care l-a avut poziția publică exprimată de șefa CSM, dezastrul a continuat, Consiliul cerând printr-un comunicat ca postul de televiziune să publice interviul integral, nu doar fragmente din acesta, difuzate apoi în buletinele de știri.
“Ca urmare a întâlnirii de la Palatul Cotroceni, organizată la inițiativa președintelui României și în contextul unui amplu interviu acordat de președintele Consiliului Superior al Magistraturii vineri, 1 august 2025, cu durata de peste o oră, din care a fost difuzat un montaj audio-video fracționat, de câteva minute…”, arată CSM într-un comunicat prin care, indirect, judecătoarea Elena Costache își exprimă nemulțumirea față de faptul că discuția respectivă nu a fost difuzată integral.
În urma reacției, postul de televiziune Digi 24 publică integral interviul pe site, dar lungimea acestuia nu schimbă cu nimic și nu oferă un context diferit mesajului principal, faptul că magistrații din România refuză creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, iar pensia minimă trebuie să fie cel puțin egală cu ultimul salariu.
O încercare de rezolvare
Dar interviul, versiunea lungă, aduce în atenția publicului câteva idei mai puțin discutate. De exemplu, faptul că la sfârșitul anului 2023 magistrații au ajuns la o înțelegere cu Marcel Ciolacu, premierul de la acea vreme, iar coaliția majoritară a votat o lege prin care se mărea vârsta de pensionare și se reglementa cuantumul pensiei, dar în termeni mult mai favorabili decât propunerile făcute de prim-ministrul Ilie Bolojan.
“Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică… cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în legea nr. 282 din 19 octombrie 2023.
De asemenea, la articolul 101 al legii respective s-a introdus un impozit progresiv pe trei nivele - 10, 15 și 20%, care se aplica raportat la salariul mediu. Astfel, pentru că pensiile magistraților depășeau cu mult salariul mediu pe economie, acesta trecea prin toate treptele de impozitare.
Adică, un magistrat pensionar plătea 10% pe partea din pensie egală cu salariul mediu net pe economie, apoi, 15% pe diferența dintre salariul mediu net pe economie și salariul mediu brut pe economie, în final, 20% pe diferența de pensie ce depășea salariul mediu brut pe economie.
Notificare de la Comisia Europeană și blocarea a 2 miliarde de euro
Marcel Ciolacu se lăuda la vremea respectivă, după ce legea a primit și validarea CCR, că a rezolvat problema pensiilor speciale, iar Comisia Europeană a acceptat măsura, promițând să deblocheze astfel fondurile din PNRR, condiționate de reforma din acest domeniu.
Numai că, în data de 19 decembrie 2024, la trei săptămâni după decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR, condusă de Marian Enache, un fost om politic care a activat decenii în PSD, a decis anularea impozitului progresiv în ce privește pensiile speciale, păstrând unul unic, de 10%, pe întreaga sumă.
În urma acestei decizii, în data de 25 februarie 2025, Comisia Europeană a trimis o scrisoare sub formă de notificare Guvernului României prin care anunța că reforma pensiilor speciale a eșuat și ia în considerare să nu mai elibereze fondurile din PNRR prevăzute.
Propunerile făcute de prim-ministrul Ilie Bolojan sunt efectul deciziei CCR și al notificării date de Comisia Europeană, încercând să salveze 2 miliarde de euro din PNRR, bani blocați în lipsa reformelor din domeniul pensiilor speciale.
După interviul șocant, dat de judecătoarea Elena Costache, campania magistraților împotriva măsurilor de reformă propuse de Guvern a continuat și s-a extins în întreg sistemul de justiție.
“Prejudiciul produs de afectarea imaginii publice a autorității judecătorești nu este doar unul prezent, destabilizând sistemul de justiție, ci pune în pericol viitorul magistraturii, prin scăderea atractivității profesiei, în principal și prin stigmatizarea constantă a corpului magistraților”, se spune într-un comunicat al magistraților.
De mai multă vreme, magistrații leagă dezbaterea cu privire la pensiile speciale de destabilizarea sistemului de justiție și independența acestuia, exercitând un șantaj atât asupra Guvernului, cât și asupra societății.
Din păcate, imaginea proastă pe care o au magistrații în rândul opiniei publice are legătură exact cu proasta funcționare a sistemului de justiție și lipsa de independență - cei bogați și puternici, în continuare, reușesc să se sustragă pedepselor în urma încălcării repetate și grave a legilor.
Corupția e înfloritoare în România, direct proporțională cu lungimea proceselor și a motivărilor halucinante din multe dintre ele.
Monstruoasa alianță magistrați-CCR
Moartea lui Ion Iliescu a adus din nou în atenția publicului eșecul major al sistemului de justiție de a stabili vinovații și responsabilitățile în Dosarele Revoluției și Mineriadei, care vreme de 35 de ani nu au ajuns în instanță.
“România nu are un președinte judecat pentru infracțiuni contra umanității. Temporizarea s-a făcut cu voința disimulată a politicienilor implicați. Să eliminăm diversiunea și să construim proiecte naționale pe fundamentul adevărului”, a declarat Augustin Lazăr, fostul procuror-șef al României, anunțând principalul motiv pentru care Ion Iliescu nu a ajuns în fața instanțelor de judecată.
Reacția magistratului spune multe despre independența Justiției din țara noastră, pe care judecătoarea Elena Costache și alții o leagă de dezbaterea pensiilor speciale și vârsta de pensionare.
Imaginea proastă pe care o are corpul magistraților în rândul publicului nu e de ieri, de azi, ci de cel puțin un deceniu, și nu e determinată de propunerile venite din partea Guvernului, ci de revolta față de alianța, formată în interiorul sistemului, între magistrați și Curtea Constituțională, astfel că s-a ajuns la halucinanta situație prin care judecătorii judecă în interes propriu și CCR legiferează, stabilindu-și singuri nivelul de salarizare, cel al primelor și diurnelor, modul de impozitare, cel de calcul al pensiilor și vârsta de pensionare, transformând magistratura într-o castă privilegiată, ruptă de realitățile economice din România.