Nu trebuie să așteptăm începutul unui nou an pentru a face schimbări importante în viața noastră.
Cercetările arată că orice moment perceput ca un nou început – începutul unei săptămâni, ziua de naștere sau chiar jumătatea anului – poate deveni un impuls puternic pentru adoptarea unor obiceiuri sănătoase. Acest fenomen este cunoscut drept „efectul noului început”.
Katy Milkman, profesoară de economie comportamentală la Wharton School, afirmă, pentru BBC, că imaginea conform căreia aproape toate rezoluțiile eșuează este înșelătoare.
În opinia sa, succesul depinde mai puțin de data din calendar și mai mult de modul în care oamenii aleg să privească acel moment. Legarea noului angajament de o zi căreia îi dai o semnificație anume te poate ajuta să lași în urmă eșecurile din trecut. „În aceste momente care par noi începuturi, simțim că suntem separați de persoana care eram înainte. Acel capitol s-a încheiat, iar unul nou începe”, explică cercetătoarea.
Specialiștii atrag însă atenția că motivația inițială nu este suficientă. Benjamin Gardner, profesor de psihologie la Universitatea din Surrey, subliniază că succesul pe termen lung depinde de formarea obiceiurilor.
Spre deosebire de obiective, care necesită un efort conștient permanent, obiceiurile devin automate și reduc nevoia de voință. „Obiceiurile există pentru a ne ajuta să facem în mod repetat lucrurile pe care trebuie să le facem, fără să fie nevoie să ne gândim la ele”, spune Gardner. El arată că un comportament are nevoie, în medie, de aproximativ 66 de zile pentru a deveni un obicei, iar perseverența este esențială.
Gardner recomandă și înlocuirea obiceiurilor nesănătoase cu alternative benefice, nu doar încercarea de a le elimina. „Înlocuirea directă a unui obicei vechi și nesănătos cu o alternativă bună ar trebui să fie foarte utilă, deoarece, în timp, stimulul va declanșa noul comportament, nu vechiul obicei”, explică el.
Un alt aspect important este alegerea unor obiective care oferă satisfacție pe parcurs, nu doar la final.
Ayelet Fishbach, profesoară de științe comportamentale la University of Chicago Booth School of Business, avertizează că obsesia pentru rezultatul final poate reduce șansele de succes.
Ea recomandă alegerea unor activități care produc plăcere în sine: „Găsește ceva pe care abia aștepți să-l faci, nu ceva despre care îți dorești doar să fi trecut deja”.
Fishbach atrage atenția și asupra așa-numitei „probleme a mijlocului”, adică scăderea motivației la jumătatea unui proiect de durată. Pentru a depăși acest moment, ea recomandă împărțirea obiectivelor mari în pași săptămânali sau zilnici și privirea zilelor mai puțin reușite ca oportunități de învățare, nu ca eșecuri personale.
La rândul său, Felix Naughton, profesor de psihologie, consideră că mediul în care trăim influențează puternic comportamentul.
„Motivația este doar o parte din ceea ce determină comportamentul nostru și, de una singură, nu este suficientă”, spune el. De aceea, recomandă identificarea situațiilor în care tentațiile sunt cele mai puternice și planificarea din timp a unor strategii de evitare.
De asemenea, obiectivele trebuie să fie clare și măsurabile. În locul unui scop vag precum „vreau să fiu mai activ”, el propune unul concret, de exemplu: „Să mergi 8.000 de pași pe zi în următoarea săptămână. Acesta este un obiectiv foarte ușor de măsurat”.
Pentru a menține motivația, Katy Milkman propune și asocierea activităților mai puțin plăcute cu unele care oferă satisfacție – o strategie denumită „temptation bundling”. De exemplu, exercițiile fizice pot deveni mai atractive dacă sunt însoțite de un audiobook preferat sau sunt făcute împreună cu un prieten.
C.S.
Anthony Hopkins - debut de compozitor, la 88 de ani. A scris în peste șase decenii piesele din albumul „Life is a Dream”
Tragedie în sudul Spaniei: 12 morți în incendiile de pădure din Andaluzia (Video)
Problema cea mare a României: 78% din media UE la PIB/locuitor, și 86% la consumul individual efectiv. Ne salvează prețurile mici
Cristi Chivu transferă de la Lazio Roma
