Oamenii își fac tatuaje de mii de ani, din motive spirituale, culturale sau pur estetice. Știm multe despre istoria lor, însă surprinzător de puține despre efectele pe care le au asupra organismului. Iar cercetările din ultimii ani sugerează că sistemul imunitar nu uită niciodată un tatuaj.
Pigmentul injectat în piele declanșează imediat un răspuns imun. Organismul îl recunoaște drept un corp străin și trimite celule specializate să îl elimine. Numai că particulele de cerneală sunt prea mari pentru a fi distruse complet. Tocmai această „luptă” fără sfârșit este unul dintre motivele pentru care tatuajele rămân permanente, scrie Science Alert.
Mai mult, studiile arată că o parte din pigment nu rămâne în piele, ci ajunge în ganglionii limfatici – structuri esențiale pentru funcționarea sistemului imunitar, unde sunt filtrate bacterii, virusuri, celule canceroase și alte substanțe străine.
Un exemplu recent este rapperul MGK (Machine Gun Kelly), care a povestit că, după realizarea unui tatuaj negru de mari dimensiuni pe piept și umeri, pielea din zona ganglionilor limfatici s-a îngălbenit și s-a simțit „foarte rău”. Experiența sa nu demonstrează că tatuajele sunt periculoase, dar ilustrează cât de puternic poate reacționa organismul în anumite situații.
Ce conține, de fapt, cerneala
Cernelurile moderne pentru tatuaje sunt amestecuri complexe de pigmenți, solvenți și conservanți.
Problema este că mulți dintre acești pigmenți au fost creați inițial pentru industria vopselelor auto, a materialelor plastice sau a tonerelor pentru imprimante, nu pentru a fi injectați în piele.
Cercetătorii au identificat în unele cerneluri urme de metale grele, precum nichel, crom, cobalt sau, mai rar, plumb. În concentrații mari, aceste substanțe pot deveni toxice și au fost asociate cu afectarea organelor, tulburări neurologice și un risc crescut de cancer.
Există și un risc de cancer? Nu toate cernelurile sunt la fel
Cele mai multe reacții adverse sunt provocate de cernelurile colorate, în special cele roșii, galbene și portocalii. Acestea pot declanșa inflamații persistente, mâncărimi, umflături și apariția unor noduli inflamatori, formați atunci când sistemul imunitar încearcă să izoleze particulele pe care nu le poate elimina.
Potrivit microbiologului Manal Mohammed, cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt asociate cel mai frecvent cu reacții alergice și inflamații cronice.
„Cerneala roșie este asociată în special cu mâncărime persistentă, umflături și granuloame – mici noduli inflamatori care apar atunci când sistemul imunitar încearcă să izoleze un material pe care nu îl poate elimina”, explică omul de știință.
O parte din aceste reacții sunt puse pe seama sărurilor metalice și a pigmenților azoici, compuși organici utilizați și în industria textilelor sau a materialelor plastice pentru culorile lor intense.
Problema este că acești pigmenți se pot descompune în amine aromatice atunci când sunt expuși la anumite tipuri de radiații, inclusiv la radiațiile UV ale soarelui sau în timpul procedurilor de îndepărtare a tatuajelor cu laser. Studiile de laborator au asociat aceste substanțe cu leziuni genetice și cu un risc crescut de cancer, deși până în prezent nu există dovezi solide că tatuajele provoacă astfel de boli la oameni.
Nici cernelurile negre nu sunt lipsite de semne de întrebare. Ele pot conține hidrocarburi aromatice policiclice, compuși regăsiți și în funingine, gazele de eșapament sau alimentele arse, dintre care multe sunt considerate cancerigene.
Totuși, deocamdată, nu există dovezi solide că tatuajele provoacă cancer la oameni. Asta chiar dacă unele componente din cerneală ridică semne de întrebare.
Un studiu observațional publicat anul trecut a raportat că persoanele tatuate aveau un risc cu 29% mai mare de melanom, însă alte cercetări nu au confirmat această asociere. De aceea, oamenii de știință spun că sunt necesare investigații suplimentare.
Întrebări fără răspuns
Pe lângă reacțiile alergice și riscul de infecție, cercetătorii încearcă acum să înțeleagă ce efecte poate avea asupra organismului expunerea, timp de zeci de ani, la particulele de cerneală.
„Deși dovezile actuale nu indică un pericol generalizat, numărul tot mai mare de studii scoate la iveală întrebări importante despre toxicitate, efectele asupra sistemului imunitar și impactul pe termen lung asupra sănătății”, explică microbiologul.
Specialistul atrage atenția că persoanele cu boli autoimune sau cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să discute cu medicul înainte de a-și face un tatuaj.
„Tatuajele rămân o formă puternică de exprimare personală, însă reprezintă și o expunere pe viață la substanțe chimice. Pe măsură ce popularitatea lor crește la nivel mondial, devine tot mai dificil să ignorăm nevoia unor reglementări mai stricte, a unei transparențe mai mari și a unor cercetări științifice aprofundate”, concluzionează Manal Mohammed.
Ruptură în Biserica Catolică: Vaticanul excomunică episcopii unei grupări tradiționaliste și îi avertizează pe credincioși
Patronul azilelor ilegale din Bihor are conștiința împăcată și pomenește de "Lista lui Schindler": Sunt mândru de ce am făcut, am salvat niște oameni UPDATE Control judiciar pentru Pașca, soție și cei 3 fii
Încă o demisie a unui antrenor după parcursul de la Cupa Mondială 2026
O nouă furtună lovește Bucureștiul. Ciucu propune soluția: două bazine de retenție sub două parcuri
