Știm deja multe despre dieta mediteraneană și beneficiile ei pentru sănătate. Dar există un alt stil alimentar european care ar putea avea efecte similare: dieta nordică. Un nou studiu sugerează că respectarea ei ar putea să ne prelungeaască viața.
Dieta nordică se bazează pe alimente tradiționale din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Seamănă în multe privințe cu dieta mediteraneană, dar folosește alimente specifice zonelor cu climă rece.
Accentul este pus în special pe alimente de origine vegetală, pește gras și legume rădăcinoase. Uleiul de rapiță este preferat celui de măsline, ovăzul și secara în locul grâului și orezului, iar merele și perele în locul portocalelor și bananelor.
Cercetătorii danezi au analizat datele de sănătate a peste 64.000 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată din Suedia, iar concluzia, publicată în The American Journal of Clinical Nutrition, arată că respectarea strictă a unei astfel de diete ar putea însemna un risc mai mic de deces din orice cauză în următorii 24 de ani.
Comparativ cu recomandările generale de sănătate, dieta nordică a fost asociată cu un risc cu 4% mai mic de deces din orice cauză. Comparativ cu lipsa unei intervenții alimentare, reducerea estimată a fost de 6%, scrie Science Alert.
Dieta nordică dă rezultate și mai bună în aceste cazuri
Cercetătorii au observat însă că unele persoane ar putea beneficia mai mult decât altele. În grupul cu rezultate mai bune se aflau, într-o proporție ceva mai mare, femei și adulți de peste 65 de ani cu hipertensiune sau diabet. În schimb, persoanele care făceau cel puțin două ore de mișcare pe săptămână și consumau mai puțin alcool erau mai puțin reprezentate în acest grup.
Nu e prim dată când dieta nordică e sub lupă. Ce au arătat alte sudii
Rezultatele se adaugă unei analize sistematice publicate în 2025, care a descoperit că persoanele a căror alimentație semăna mai mult cu dieta nordică aveau un risc mai mic de deces din orice cauză, de boli cardiovasculare și de cancer.
Există și rezultate dintr-un studiu clinic realizat în rândul unor adulți suedezi cu prediabet sau diabet de tip 2. Participanții au înlocuit pâinea albă și pastele cu terci și pâine de secară, untul cu ulei de rapiță și au consumat mere, fructe de pădure, varză și pește gras, precum somonul.
Cei care au respectat dieta nordică au avut rezultate mai bune în ceea ce privește grăsimea din ficat, markerii enzimelor hepatice, greutatea corporală, glicemia și nivelul lipidelor. La persoanele cu diabet, grăsimea din ficat s-a redus cu puțin peste 20% într-un an, iar controlul glicemiei s-a îmbunătățit. Mai mult de jumătate dintre participanți au intrat în remisie în cazul bolii ficatului gras.
