Nicușor Dan ar putea face în zilele următoare a treia încercare de a instala un guvern cu puteri depline, după retragerea lui Eugen Tomac și respingerea în Parlament a cabinetului propus de Adrian Veștea. Președintele nu a anunțat oficial data desemnării și nici nu există încă un candidat care să fi demonstrat că dispune de cele 233 de voturi necesare. PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, PNL și USR merg în continuare cu Siegfried Mureșan, iar din culise apar variante de premier independent. Printre numele vehiculate s-a aflat și fostul șef al eMAG, Iulian Stanciu, dar acesta spune că nu a discutat cu președintele și că funcția nu îl interesează.
După patru luni de criză politică și două tentative eșuate, Nicușor Dan a transmis că nu mai vrea să amâne desemnarea unui nou premier. Întrebat joi când va face nominalizarea, președintele a răspuns: „În zilele următoare”.
„Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern, au existat discuţii în toată această perioadă. Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuie un vot fizic, dar e momentul să tranşăm problema”, a explicat șeful statului.
Palatul Cotroceni nu a comunicat deocamdată un calendar și nu a convocat oficial o nouă rundă de consultări. Surse politice susțin că desemnarea și eventualele noi discuții cu partidele vor avea loc în săptămâna 7–13 septembrie.
Aceeași problemă: nimeni nu are 233 de voturi
În acest moment există două candidaturi politice oficiale. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au desemnat împreună pe Siegfried Mureșan. Niciunul dintre ei nu a demonstrat că poate strânge majoritatea parlamentară.
Nicușor Dan explicase încă din iulie că acesta este motivul pentru care nu a făcut o nouă desemnare: „În acest moment niciunul din cei doi premieri propuși, Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu, nu face o majoritate. Dacă aș ști că o face, l-aș nominaliza mâine”.
Situația nu pare să se fi schimbat fundamental. Diferența este că președintele se arată acum pregătit să nominalizeze un candidat, chiar dacă partidele nu îi prezintă în avans o majoritate formală. În acest scenariu, responsabilitatea strângerii voturilor ar trece la premierul desemnat, care va avea zece zile pentru a negocia programul și componența guvernului.
Varianta-surpriză: un independent cu profil economic
Surse politice susțin că Nicușor Dan are pe listă și un nume din afara partidelor parlamentare. Profilul: experiență economică, o imagine bună în relația cu partenerii externi și capacitatea de a obține voturi din mai multe tabere.
Un independent le-ar permite partidelor să susțină guvernul fără să admită că au cedat funcția de premier uneia dintre tabere. Formula nu rezolvă însă automat conflictul: PSD cere să intre efectiv la guvernare, în timp ce PNL și USR afirmă că nu vor sprijini un Executiv controlat de social-democrați, indiferent dacă premierul are sau nu carnet de partid.
Vineri seara, surse politice au susținut că Nicușor Dan le-ar fi comunicat telefonic liderilor partidelor numele unui posibil premier independent, cerându-le să-l păstreze secret deoarece persoanei respective nu i-ar fi fost făcută o propunere oficială. Consultările informale nu ar fi produs însă majoritatea necesară.
În presă au mai fost vehiculați Radu Burnete, Alexandru Nazare, din nou Eugen Tomac și chiar ... Iulian Stanciu.
- Iulian Stanciu spune că nu a discutat cu Nicușor Dan
Numele lui Iulian Stanciu a fost vehiculat, pe surse, la unele televiziuni, acestea susținând că fostul președinte executiv al eMAG s-ar afla pe lista scurtă a președintelui.
Informația a fost însă dezmințită chiar de omul de afaceri. „Nu este adevărat, nu am avut nicio discuție și nu este de interes pentru mine”, a declarat Iulian Stanciu.
Antreprenorul a condus eMAG timp de 17 ani, din 2009 până în 2026. În iunie și-a vândut către Prosus participația de 11,77% din Dante International, compania care operează eMAG, și a anunțat că se va concentra asupra investițiilor și sprijinirii antreprenoriatului românesc.
- Alexandru Nazare nu ar fi ieșit din calcule
Tot pe surse, Alexandru Nazare rămâne una dintre variantele analizate. El corespunde profilului economic și are experiență guvernamentală și credibilitate în relația cu partenerii externi. De altfel, Nazare a fost prezentat în ultimele zile tot mai insistent în presă drept una dintre variantele luate serios în calcul de Nicușor Dan.
Nazare nu este însă propriu-zis independent, fiind asociat cu PNL. O desemnare ar avea șanse numai dacă ar fi acceptată de conducerea liberală și dacă PSD ar fi dispus să participe la guvern sau măcar să-i ofere voturile necesare.
După conflictul provocat de desemnarea lui Adrian Veștea, considerată de Ilie Bolojan o încercare de a rupe PNL, putem spera că Nicușor Dan nu va mai numi din nou un liberal fără acordul conducerii partidului.
- Radu Burnete, o altă variantă cu profil economic
Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale, apare și el între numele vehiculate de presă.
Fost director executiv al Confederației Patronale Concordia, Burnete are experiență în relația cu mediul de afaceri, instituțiile europene și partenerii sociali. Din acest punct de vedere, se încadrează în profilul descris: o persoană cu experiență economică și credibilitate externă, fără o funcție de conducere într-un partid parlamentar.
Nu există însă informații confirmate că i s-ar fi propus funcția sau că partidele ar fi acceptat să îl susțină.
- Eugen Tomac, o revenire greu de susținut
Surse citate de televiziunile de știri susțin că Nicușor Dan ar fi luat în calcul să revină la Eugen Tomac, prima sa nominalizare. Varianta s-ar fi lovit însă de opoziția UDMR.
Tomac a fost desemnat pe 4 iunie pentru a forma un guvern de tehnocrați, dar a renunțat după zece zile, fără să mai prezinte Parlamentului programul și lista miniștrilor. El a explicat atunci că nu a reușit să obțină sprijinul tuturor partidelor proeuropene.
O nouă desemnare ar avea sens numai dacă raportul politic s-a schimbat și există voturile care au lipsit în iunie. Până acum nu a apărut însă nicio dovadă în acest sens.
PSD îl vrea pe Grindeanu, dar lasă o portiță pentru un independent
PSD și-a stabilit strategia la reuniunea conducerii din 31 august. Partidul este dispus să susțină fie un guvern minoritar PSD, fie un Executiv construit în jurul social-democraților.
Sorin Grindeanu și-a asumat candidatura, iar secretarul general Claudiu Manda a declarat că, din partea PSD, există un singur nume: „Doar Grindeanu”.
Decizia nu exclude complet un independent. Surse politice susțin că PSD ar putea accepta un premier fără carnet de partid dacă social-democrații intră efectiv la guvernare și au un rol important în alcătuirea programului și a echipei.
Aceasta ar putea fi cheia compromisului urmărit de Nicușor Dan: un premier independent, dar un guvern cu o componentă PSD consistentă. Este însă tocmai formula pe care PNL și USR o privesc cu scepticism.
Surse politice susțin că președintele nu ar dori să îl nominalizeze pe Grindeanu, considerând că un guvern condus direct de PSD ar accentua polarizarea și ar putea alimenta creșterea AUR. Nicușor Dan nu a exprimat niciodată public această poziție.
PNL și USR rămân cu Siegfried Mureșan
PNL și-a reconfirmat în această săptămână sprijinul pentru Siegfried Mureșan, candidatul propus împreună cu USR și UDMR.
„Partidul Naţional Liberal a luat decizii în formule statutare, a făcut propunere de premier alături de USR şi de UDMR, ne menţinem propunerea”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan.
Liberalii resping un guvern controlat de PSD, inclusiv unul condus formal de un independent. Siegfried Mureșan susține că revenirea social-democraților la putere ar pune în pericol reformele și economiile făcute în perioada guvernului Bolojan.
PNL lasă totuși deschisă posibilitatea analizării unei a treia variante propuse de președinte. Partidul nu a spus cum ar vota, dacă Nicușor Dan ar desemna un independent care nu este controlat de PSD.
USR are o poziție și mai categorică: nu susține un guvern PSD și nici un Executiv care ar permite social-democraților să revină la conducere prin intermediul unor miniștri sau independenți apropiați partidului.
Marea problemă a lui Siegfried Mureșan este că nu a construit majoritatea necesară. Chiar UDMR, unul dintre cele trei partide care l-au propus, l-a criticat pentru lipsa prezenței publice de la nominalizare până acum.
UDMR își păstrează libertatea de mișcare
UDMR îl consideră în continuare potrivit pe Siegfried Mureșan, dar nu mai pare legat necondiționat de candidatura acestuia.
Csoma Botond a afirmat că europarlamentarul „a dispărut din viața publică” și nu a încercat să construiască o majoritate. Liderul deputaților UDMR nu a exclus ca Uniunea să voteze un guvern condus de Sorin Grindeanu, deși a sugerat că formațiunea nu ar participa la un asemenea Executiv.
UDMR nu vrea însă ca voturile sale să apară într-o majoritate comună cu AUR și așteaptă desemnarea președintelui înainte de a lua o decizie.
Această flexibilitate poate deveni decisivă. Uniunea se află formal alături de PNL și USR, dar poate oferi voturile necesare unei alte formule, dacă aceasta nu depinde de participarea AUR.
AUR cere să intre la guvernare sau să se ajungă la anticipate
George Simion a anunțat că AUR nu va vota niciun guvern din care partidul nu face parte.
„Nu va fi instalat niciun Guvern cu voturile AUR, fără ca AUR să participe la această guvernare”, a declarat liderul formațiunii.
AUR continuă să ceară alegeri anticipate și îl acuză pe Nicușor Dan că prelungește criza. Poziția oficială exclude susținerea din Parlament a unui guvern minoritar PSD sau tehnocrat, fără participarea partidului. Nu sunt excluse însă eventuale voturi individuale, care ar putea contribui la trecerea guvernului.
O majoritate PSD–AUR funcționează deja punctual în Parlament
Negocierile sunt complicate și de ceea ce s-a întâmplat la începutul noii sesiuni parlamentare. PSD, AUR, SOS România, Uniți pentru România, reprezentanții minorităților și parlamentarii UDMR au votat împreună pentru redistribuirea funcțiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaților.
PNL și USR au pierdut două poziții de conducere, care au revenit AUR și SOS România. Cele două partide acuză existența unei înțelegeri între PSD și formațiunile suveraniste.
Votul nu dovedește existența unei coaliții de guvernare, dar arată că PSD poate construi majorități punctuale împreună cu AUR, SOS și alți parlamentari. Ceea ce îi oferă o putere de negociere mai mare în raport cu președintele și cu partidele de dreapta.
Cert este că Nicușor Dan poate desemna un premier. Dar adevărata întrebare nu este pe cine va nominaliza, ci dacă persoana nominalizată are în spate o înțelegere politică și cele 233 de voturi necesare sau va fi doar un transfer de criză de la Cotroceni la partide și Parlament.
