Ministrul Educației amenință cu demisia dacă nu primește un buget mai mare decât cel din 2020. Sindicatele îl compară pe Cîțu cu Boc și spun că vor fi revolte de stradă

Ministrul Educației amenință cu demisia dacă nu primește un buget mai mare decât cel din 2020. Sindicatele îl compară pe Cîțu cu Boc și spun că vor fi revolte de stradă

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a amenințat că va demisiona dacă bugetul pe 2021 alocat instituției nu va fi mai mare decât cel de anul trecut.

„Am afirmat public, în mod repetat și deliberat, că, înțelegând constrângerile bugetare din acest an, care nu sunt specifice doar României, totuși, am o așteptare clară: în valoare absolută, raportat la execuția pe 2020, bugetul Ministerului Educației în special și bugetul Educației în general să fie mai mare față de execuția bugetară pe 2020.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Este un minim. Acest minim, dacă va fi asigurat, va fi același ministru la Educație. Dacă nu va fi asigurat, va fi un alt ministru la Educație, care știe să rezolve problemele fără resurse financiare”, a spus Sorin Cîmpeanu, joi, la DCNewsTV.

El a explicat că, deși salariile în Educație au mai crescut în ultimii 4 ani, totuși costul standard/elev abia a primit câteva zeci de lei în plus.

„Am avut o serie de solicitări punctuale. Pot să prezint selectiv. Includerea resurselor financiare în bugetul național pentru bursele elevilor. Creșterea substanțială a cheltuielilor materiale pentru școli. Costul standard/elev are două componente. Cea destinată salariilor, care, în ultimii patru ani, a crescut.

Și componenta destinată cheltuielilor materiale. Această componentă servește pentru plata electricității, încălzirii, apei. Sunt cuprinse și cheltuielile de formare profesională. Sunt foarte multe lucruri cuprinse în această componentă, care, din păcate, a înregistrat o creștere ușor peste rata inflației, de la 321 lei/elev în 2016 la 387 lei/elev în 2020.

Deci, în comparație cu creșterea semnificativă, firească, benefică a componentei pentru salarii, una din condiții a fost creșterea semnificativă – așa cum nu a mai fost până acum – a componentei costului standard/elev destinat acoperirii cheltuielilor materiale. (…) De asemenea, vrem să avem o finanțare instituțională a cercetării”, a mai spus ministrul Educației.

Sindicatele: Guvernul Cîțu ne amintește de perioada nefastă a Guvernului Boc

Alocarea bugetară pentru Educație a fost comentată și de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care acuză Guvernul condus de Florin Cîțu că refuză dialogul social.

Sindicaliștii susțin că alocarea a 2,5% din PIB pentru Educație va duce la continuarea politicii de subfinanțare a acestui domeniu.

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîțu prin care este refuzată orice formă de dialog social.

Cele trei federații sindicale reprezentative din învățământ au suspendat o acțiune de protest pentru care au obținut aprobare, pentru ca reprezentanții lor să se întâlnească cu prim-ministrul Guvernului României, Florin Cîțu. Acesta a refuzat să dialogheze”, se arată într-un comunicat al FSLI.

Sindicaliștii susțin că munca „asiduă” a guvernanților este orientată doar spre tăierea cheltuielilor, pentru a reduce cât mai mult deficitul. „Această politică a ușilor închise promovată de Coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, ne amintește de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit”, se arată în comunicat.

FSLI cere intervenția președintelui Klaus Iohannis, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educație va însemna „eșecul Programului domniei sale, ‘România Educată’”.

„2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat Educației în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codașa țărilor membre ale UE în ceea ce privește investiția în educație care este, în medie, de aprope 5% din PIB la nivel european.

Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanțare a unui domeniu pe care specialiștii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unități școlare cu toalete ca în Evul Mediu, cum își permit guvernanții să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educație?

De fapt, domnul Florin Cîțu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de Finanțe: ‘Pentru mine educația și sănătatea nu sunt domenii prioritare’. O viziune toxică, domnule prim-ministru”, au mai transmis sindicaliștii din învățământ.

Un an al revoltelor de stradă

Aceștia atrag atenția că politica de austeritate afectează și salariile angajaților din învățământ, dar și că eliminarea indemnizației de hrană ar fi o altă lovitură pentru mulți salariați din Educație.

„Având în vedere că în învățământ sunt aproximativ 60.000 de salariați care câștigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizații ar avea consecințe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supraviețuiască. Printre cei loviți de această decizie sunt și cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei”, susțin sindicaliștii.

„Refuzul guvernanților de a majora salariile personalului didactic, așa cum prevedea legea, neasigurarea sumelor necesare pentru calculul corect al salariilor, care oricum sunt foarte mici, dezinteresul de a se asigura vaccinurile pentru cadrele didactice care în această perioadă sunt expuse riscului îmbolnăvirii cu coronavirus, precum și celelalte probleme prezentate, nu sunt altceva decât motive prin care guvernanții îi invită pe salariații din învățământ în stradă, pentru a protesta, moment care se va întâmpla cât de curând, dacă este refuzat în continuare dialogul social prin care încercăm să găsim soluții pentru sprijinirea angajaților din Educație.

Lipsa comunicării și a negocierilor va transforma acest an într-unul al revoltelor de stradă, iar Guvernul va reuși să rămână în istorie ca un alt Executiv care a dat greș într-un an de criză, pentru că nu a avut niciun plan de redresare, ci doar de tăiere. Scăderea puterii de cumpărare în rândul salariaților din educație nu va duce la relansarea economică, ci doar la adâncirea unor discrepanțe sociale existente deja între aceștia și alte categorii privilegiate”, a declarat Simion Hancescu, președintele FSLI, citat de Mediafax.

Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro: