O delegație bipartizană a Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților a SUA se află în România în perioada 28-31 august. Condusă de congresmanul republican Mike Rogers, delegația a avut sâmbătă întrevederi separate cu miniștrii interimari ai Afacerilor Externe, Finanțelor și Afacerilor Interne.
Mike Rogers este președintele Comisiei, iar din delegație mai face parte și democratul Eric Sorensen, membru al comisiei. La discuții a participat și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg.
Comisia are un rol important în supravegherea politicii Pentagonului și în elaborarea National Defense Authorization Act (NDAA), legea anuală prin care Congresul stabilește principalele politici și autorizează programele de apărare ale Statelor Unite.
De ce se află delegația în România
Până acum nu a fost publicat de partea americană un itinerar complet sau un comunicat care să precizeze toate obiectivele vizitei. Agenda întâlnirilor anunțate la București arată însă că misiunea este concentrată asupra a trei teme:
- revizuirea prezenței militare americane în Europa și situația trupelor SUA din România;
- securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre;
- dezvoltarea producției și a investițiilor americane în industria de apărare și în infrastructura strategică românească.
Prezența lui Mike Rogers este relevantă în contextul în care acesta s-a opus public deciziei Pentagonului de a renunța la brigada americană rotațională din România. În octombrie 2025, Rogers și președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, Roger Wicker, au cerut menținerea unei prezențe americane rotaționale în România, Polonia și statele baltice.
Cei doi au susținut că o retragere prematură de pe Flancul Estic ar slăbi descurajarea NATO și au criticat Pentagonul pentru că nu ar fi consultat Congresul înaintea deciziei. Rogers a evidențiat atunci investițiile făcute de România pentru găzduirea forțelor americane, precum și rolul sistemului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.
- Discuție cu Oana Țoiu: prezența militară și producția de armament
Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a discutat cu delegația despre susținerea unei prezențe militare americane întărite în România și pe Flancul Estic, în contextul revizuirii posturii SUA în Europa.
În discuție au fost abordate și contactele României cu comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, precum și viitoarea lege americană a apărării – NDAA.
Partea română a prezentat proiectele de infrastructură cu utilizare civilă și militară, inclusiv investițiile portuare și de transport, și a încercat să promoveze România drept loc pentru noi capacități americane de producție și mentenanță militară. Argumentele prezentate au fost existența personalului calificat, tradiția industrială și posibilitatea ca produsele realizate aici să fie achiziționate inclusiv prin instrumentul european SAFE.
Nu a fost anunțată semnarea vreunui contract sau asumarea unei investiții concrete.
- Discuție cu Alexandru Nazare: investiții și lanțuri de producție
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a abordat componenta economică a Parteneriatului Strategic, în special atragerea capitalului american și dezvoltarea unor capacități de producție în România.
Discuțiile au vizat tehnologia, industria, infrastructura și includerea mai multor companii românești în lanțurile de aprovizionare transatlantice. Nazare a prezentat Dunărea și Marea Neagră drept coridoare importante pentru transport, energie și aprovizionare.
Ministrul a recunoscut și două dintre problemele care limitează investițiile: ritmul lent al deciziilor și capacitatea redusă de implementare a proiectelor. Nici în urma acestei întâlniri nu au fost anunțate investiții, valori sau proiecte contractuale concrete.
- Discuție cu Cătălin Predoiu: combaterea traficului și a criminalității informatice
Ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, a discutat cu Mike Rogers despre cooperarea dintre MAI și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă.
Domeniile concrete menționate au fost combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, migrației ilegale, terorismului și criminalității informatice, precum și protejarea frontierelor și a infrastructurii critice. Cooperarea implică instituții precum FBI, Departamentul pentru Securitate Internă, Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
