Peste 113.000 de oameni au trecut frontiera dintre Rusia și Georgia într-o singură săptămână, într-un moment în care zvonurile despre o nouă mobilizare se înmulțesc. Kremlinul neagă că pregătește o astfel de măsură, dar recrutările devin tot mai agresive, iar mulți ruși preferă să plece din țară înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.
Traficul prin punctul de frontieră Verhni Lars, principala rută terestră dintre cele două țări, a crescut puternic în a doua jumătate a lunii august. În unele zile au trecut granița peste 20.000 de persoane, potrivit datelor autorităților ruse.
În total, peste 33.000 de vehicule și 113.000 de persoane au traversat punctul de frontieră într-o singură săptămână, scrie Politico.
Numărul amintește de haosul din toamna anului 2022, când Vladimir Putin a anunțat mobilizarea „parțială” a 300.000 de rezerviști. Peste 100.000 de ruși au intrat atunci în Georgia în numai câteva zile, iar alte sute de mii au fugit spre Armenia, Kazahstan, Turcia sau alte destinații.
De această dată nu există încă un ordin oficial de mobilizare. Tocmai aceasta este diferența: oamenii nu mai așteaptă anunțul Kremlinului, ci încearcă să plece preventiv.
Temerile au crescut înaintea alegerilor
Zvonurile indică perioada de după alegerile pentru Duma de Stat, programate între 18 și 20 septembrie, drept momentul în care Kremlinul ar putea anunța o nouă chemare sub arme.
La începutul lunii august, Curtea Supremă a Rusiei a exclus din alegeri lista federală a partidului Iabloko, singura formațiune care încerca să participe cu un program explicit împotriva războiului.
Ucraina susține că Vladimir Putin urmărește să aducă în armată încă sute de mii de oameni. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia ar intenționa să recruteze 300.000 de militari după alegerile din septembrie și alți 300.000 anul viitor.
Informația nu a fost confirmată independent, iar oficialii ruși resping categoric un asemenea scenariu.
„Nu avem nevoie în prezent de o mobilizare în masă. Nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că zvonurile sunt răspândite de autoritățile ucrainene.
Oameni ridicați de pe stradă și obligați să semneze contracte
Negările oficiale nu au risipit însă temerile, mai ales după ce organizațiile pentru drepturile omului au semnalat o intensificare a recrutărilor forțate.
În mai multe regiuni ale Rusiei, polițiștii și recrutorii militari ar fi început să ridice bărbați de pe stradă, de la locul de muncă sau chiar de acasă. Aceștia sunt duși la centrele de recrutare și presați să semneze contracte cu Ministerul Apărării.
„S-a transformat într-o vânătoare de oameni”, a descris situația avocatul pentru drepturile omului Alexei Tabalov. Potrivit acestuia, metodele folosite includ înșelăciunea, șantajul, violența și amenințările.
Recrutorii se îndreaptă în special către persoane vulnerabile: bărbați cu datorii, suspecți în dosare penale, deținuți, studenți cu probleme sau oameni care pot fi constrânși mai ușor. Există și cazuri în care militarii în termen ar fi fost obligați să semneze contracte pentru a putea fi trimiși în Ucraina.
În orașul Omsk, un bărbat de 31 de ani ar fi fost reținut pentru că bea bere pe stradă și dus direct la un centru de selecție militară, unde a fost presat să se înroleze. În regiunea Penza, localnicii au relatat că bărbații sunt luați de pe stradă sau căutați din ușă în ușă.
Kremlinul încearcă să evite repetarea șocului din 2022
Rusia a reușit până acum să evite o nouă mobilizare oficială prin bonusuri financiare foarte mari, presiuni și recrutarea persoanelor vulnerabile. Autoritățile regionale primesc obiective clare, iar unele dintre ele oferă bani inclusiv celor care conving o altă persoană să se înroleze.
Sistemul începe însă să dea semne că nu mai poate acoperi pierderile de pe front. Potrivit unor oficiali occidentali citați de The Guardian, Rusia pierde în fiecare lună cu aproximativ 6.000 de militari mai mult decât reușește să recruteze, deși aduce în armată aproape 1.000 de oameni pe zi.
O nouă mobilizare ar fi riscantă pentru Putin. Cea din septembrie 2022 a provocat proteste în mai multe regiuni, un exod masiv al populației active și o scădere a încrederii în autorități. Plecarea unui număr mare de specialiști a afectat și economia, deja confruntată cu lipsa forței de muncă.
De aceea, Kremlinul pare să prefere deocamdată o mobilizare discretă, desfășurată prin presiuni locale și contracte aparent voluntare. Creșterea bruscă a traficului la granița cu Georgia arată însă că mulți ruși nu mai au încredere în promisiunile oficiale și nu sunt dispuși să aștepte ca zvonurile să se confirme.
G.P.
