Coralii din Insulele Galápagos au păstrat în scheletul lor istoria temperaturilor din Oceanul Pacific pe parcursul ultimului mileniu. Informațiile extrase de cercetători din aceste adevărate arhive naturale arată o schimbare îngrijorătoare: episoadele El Niño din ultimele decenii au devenit mult mai puternice decât cele din perioada preindustrială.
Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât un nou El Niño se intensifică în Pacific și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice observate vreodată.
Studiul, publicat în revista Science, oferă unele dintre cele mai clare dovezi de până acum că încălzirea globală provocată de activitatea umană modifică acest fenomen natural, relatează CNN.
El Niño încălzește temporar planeta și provoacă secete, inundații, incendii și pierderi agricole în diferite regiuni ale lumii. Cercetarea arată însă că relația funcționează și în sens invers: încălzirea planetei face episoadele El Niño mai intense.
„El Niño poate accelera încălzirea globală, dar și încălzirea globală poate amplifica El Niño. Asta vedem acum”, a explicat Julia Cole, cercetătoare la Universitatea din Michigan și coordonatoarea studiului, citată de The Guardian.
O arhivă climatică ascunsă în corali
El Niño apare, de regulă, o dată la doi până la șapte ani, atunci când vânturile care împing apa caldă spre vestul Pacificului slăbesc. Apa caldă se deplasează către est, în apropierea coastelor Americii de Sud, iar schimbarea temperaturii oceanului perturbă circulația atmosferică la nivel global.
Pentru a afla cum s-a modificat fenomenul în timp, cercetătorii au analizat corali vii și fosilizați din Insulele Galápagos, aflate chiar în regiunea în care efectele El Niño sunt foarte puternice.
Asemenea inelelor unui copac, straturile succesive din scheletul coralilor păstrează informații despre mediul în care aceștia au crescut. Raportul dintre anumite elemente și izotopi se modifică în funcție de temperatura apei, astfel că oamenii de știință au putut reconstitui evoluția temperaturilor oceanului de-a lungul a aproximativ 1.000 de ani.
Echipa a căutat ani întregi bucăți de corali fosilizați aduse de valuri pe țărmurile arhipelagului. Fiecare mostră le-a oferit cercetătorilor câte o „fereastră” către o anumită perioadă din trecut.
O schimbare care nu apare nicăieri în ultimii 1.000 de ani
Datele arată că intensitatea fenomenului a rămas relativ stabilă timp de secole. Schimbarea a început să devină vizibilă odată cu industrializarea și s-a accentuat puternic în ultimele patru decenii.
Variațiile de temperatură asociate fenomenului El Niño sunt acum cu aproximativ 36% mai mari decât în perioada preindustrială. După episodul foarte puternic din 1982, diferențele au devenit și mai evidente.
„Ceea ce se întâmplă în ultimii 40 sau 50 de ani este cu adevărat neobișnuit. Nu vedem nimic asemănător în înregistrările noastre din ultimul mileniu”, a declarat Cole pentru Scientific American.
Cercetătorii au analizat și dacă schimbarea ar putea fi explicată prin factori naturali, însă datele nu susțin această ipoteză. Rezultatele indică încălzirea provocată de emisiile de gaze cu efect de seră drept explicația cea mai probabilă.
Studiul nu stabilește însă cu certitudine mecanismul prin care încălzirea globală intensifică El Niño.
Una dintre explicațiile posibile este încălzirea stratului de apă de la suprafața Pacificului. Temperaturile mai ridicate și precipitațiile mai abundente fac acest strat mai puțin dens și îl izolează de apa rece din adâncuri. Când vânturile slăbesc, apa de la suprafață reacționează mai puternic, iar estul Pacificului se încălzește mai mult decât în trecut.
Un fenomen local care schimbă vremea pe întreaga planetă
El Niño se formează în Pacific, dar efectele sale ajung la mii de kilometri distanță.
Poate aduce ploi abundente și inundații în vestul Americii de Sud și în sudul Statelor Unite. În schimb, India poate avea un muson mai slab, iar Australia și Indonezia se pot confrunta cu secetă și incendii de vegetație.
Schimbările produse în agricultură și pescuit se pot transforma în scumpiri ale alimentelor și în crize umanitare. Potrivit unei estimări citate de The Guardian, actualul episod El Niño ar putea contribui la împingerea a aproximativ 50 de milioane de oameni către o situație de insecuritate alimentară acută până la sfârșitul anului viitor.
Episoadele El Niño au contribuit și la recordurile mondiale de temperatură înregistrate în 1998, 2016 și 2024. Fenomenul eliberează o cantitate mare de căldură din ocean în atmosferă și ridică temporar temperatura medie a planetei peste tendința provocată deja de încălzirea globală.
Ce nu pot spune încă acești corali
Înregistrările din corali arată ce s-a întâmplat până acum, însă nu pot stabili dacă El Niño va continua să devină tot mai puternic în următoarele decenii.
Există chiar și posibilitatea ca, la un anumit nivel de încălzire, diferența dintre estul și vestul Pacificului să se reducă atât de mult încât mecanismul care pune în mișcare fenomenul să se schimbe. Modelele climatice nu oferă deocamdată un răspuns sigur.
Concluzia imediată este însă limpede: El Niño produce deja efecte mai puternice decât în trecut, iar statele vulnerabile trebuie să se pregătească pentru inundații, secetă și pierderi agricole mai grave.
„Putem să ne pregătim și să încercăm să ne adaptăm. Dar trebuie să privim și cauza principală, combustibilii fosili pe care îi ardem în fiecare zi”, spune Julia Cole.
Cinci drone au intrat în Republica Moldova, una a căzut lângă Chișinău. Nicușor Dan e prezent în țara vecină, pentru Ziua Independenței
Atacantul dorit de FCSB în locul lui Bîrligea, în derivă: A înscris cinci goluri în două sezoane
Călin Georgescu, cercetat disciplinar la Politehnică. De ce s-a blocat dosarul
Demis de Zelenski, Mihailo Fedorov va deveni consilier pe probleme de apărare în Italia
