Actualul episod El Niño a atins o intensitate fără precedent pentru această etapă timpurie a evoluției sale și ar putea continua până în primăvara anului 2027. Fenomenul natural nu provoacă singur toate valurile de căldură, incendiile sau inundațiile, dar crește probabilitatea unor fenomene extreme într-o lume deja încălzită de schimbările climatice.
El Niño nu mai este „la ușă”, ci „a intrat în casă și dă căldura mai tare”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres. Potrivit acestuia, accentuarea fenomenului riscă să „adauge combustibil unei planete deja în flăcări”, după o vară marcată de temperaturi record, incendii devastatoare și mii de decese asociate căldurii extreme.
Avertismentul vine după ce cercetătorii de la Universitatea Columbia au constatat că o regiune a Pacificului folosită pentru măsurarea intensității El Niño a ajuns la cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în a 15-a săptămână de la formarea fenomenului. Este o intensitate neobișnuită pentru o etapă atât de timpurie.
Organizația Meteorologică Mondială estimează că El Niño va continua să crească în intensitate în lunile următoare, cu efecte care se vor extinde în numeroase regiuni ale lumii. Fenomenul atinge de obicei intensitatea maximă între noiembrie și februarie și durează, în general, între nouă și 12 luni.
Ce este El Niño
El Niño reprezintă faza caldă a unui ciclu natural al climei numit El Niño–Oscilația Sudică, prescurtat ENSO. Fenomenul apare o dată la doi până la șapte ani și pornește din zona ecuatorială a Oceanului Pacific.
În condiții normale, vânturile tropicale împing apele calde de suprafață spre vest, către Indonezia și Australia. În apropierea coastelor Americii de Sud, locul lor este luat de apă rece, care urcă din adâncul oceanului.
În timpul unui episod El Niño, aceste vânturi slăbesc, iar uneori își schimbă direcția. Apa caldă se deplasează spre centrul și estul Pacificului, iar procesul de ridicare a apei reci este redus.
Schimbarea pare îndepărtată de Europa, dar Pacificul tropical este unul dintre principalele „motoare” ale circulației atmosferice globale. Încălzirea sa modifică zonele în care se formează norii și ploile, deplasează curenții atmosferici și poate schimba traseul furtunilor la mii de kilometri distanță.
El Niño nu este, prin urmare, un anumit tip de furtună și nici un val de căldură. Este o reorganizare temporară a relației dintre ocean și atmosferă, capabilă să încline balanța către anumite tipuri de vreme.
De ce este neobișnuit episodul actual
Indicele Niño 3.4, principalul indicator folosit pentru monitorizarea fenomenului, măsoară abaterea temperaturii apei față de media climatică într-o zonă din centrul Pacificului ecuatorial.
Cea mai recentă analiză a Institutului Internațional de Cercetare pentru Climă al Universității Columbia arată că abaterea săptămânală a ajuns la plus 2,1 grade Celsius în jurul datei de 15 iulie. În același timp, semnalele din ocean și atmosferă au început să se alinieze, ceea ce favorizează continuarea intensificării.
Majoritatea modelelor analizate de institut indică un episod foarte puternic spre sfârșitul anului 2026. Dintre cele 26 de modele utilizate, 23 estimează că pragul unui El Niño foarte puternic va fi depășit în perioada octombrie–decembrie.
Acest lucru nu înseamnă însă că un record absolut este garantat. Intensitatea finală depinde de evoluția vânturilor, de cantitatea de căldură acumulată sub suprafața oceanului și de interacțiunea cu alte oscilații climatice.
De asemenea, un El Niño mai puternic nu produce automat dezastre mai grave în fiecare regiune. Prognozele descriu probabilități, nu certitudini: fenomenul mărește riscul unor fenomene extreme, dar locul și intensitatea lor depind și de condițiile atmosferice regionale.
Unde poate aduce secetă și incendii
În Australia, Indonezia și în anumite zone din sudul și sud-estul Asiei, El Niño este asociat frecvent cu precipitații mai reduse, temperaturi ridicate și un risc sporit de secetă și incendii de vegetație.
Prognoza OMM pentru perioada iulie - septembrie indică o probabilitate mai mare de precipitații sub normal în mare parte din Australia, în anumite regiuni ale Oceanului Indian și pe subcontinentul indian. Reducerea ploilor poate afecta culturile agricole, rezervele de apă și producția hidroenergetică.
Unele regiuni din America Centrală, Caraibe și nord-vestul Americii de Sud ar putea primi, de asemenea, mai puține precipitații. În sudul Africii, precedentele episoade puternice au contribuit la secete, pierderi agricole și crize alimentare, deși efectele diferă de la un eveniment la altul.
Unde crește riscul de ploi torențiale și inundații
În centrul și estul Pacificului ecuatorial, încălzirea apei favorizează evaporarea și formarea norilor. Coastele vestice ale Americii de Sud, în special Peru și Ecuador, pot fi expuse unor ploi abundente, inundații și alunecări de teren.
Părți din sudul Statelor Unite tind să aibă ierni mai umede în timpul episoadelor El Niño. Actuala prognoză sezonieră indică o probabilitate mai mare de precipitații și în sud-vestul SUA.
Pentru Africa, tabloul este mai complicat și depinde și de evoluția Oceanului Indian. Prognoza actuală indică mai puține precipitații în Cornul Africii în următoarele luni, în timp ce alte zone ecuatoriale pot înregistra ploi peste media obișnuită.
Mai puține uragane în Atlantic, dar un Pacific mai activ
El Niño modifică și condițiile în care se formează ciclonii tropicali. În Atlantic, fenomenul generează de obicei variații mai mari ale vitezei și direcției vântului la diferite altitudini. Acestea pot împiedica organizarea și dezvoltarea uraganelor.
Prin urmare, un El Niño puternic tinde să reducă activitatea uraganelor în Atlantic. Nu elimină însă pericolul: chiar și într-un sezon mai puțin activ se pot forma furtuni foarte puternice.
În centrul și estul Pacificului, efectul poate fi invers, deoarece apa mai caldă și condițiile atmosferice favorabile pot susține mai multe furtuni tropicale.
Agricultura, energia și sănătatea, printre domeniile expuse
Efectele nu se opresc la vreme. Seceta poate reduce recoltele și debitul râurilor, poate limita producția hidroenergetică și poate crește prețurile alimentelor. Ploile extreme pot distruge culturi, locuințe, drumuri și rețele electrice.
Apa mai caldă din apropierea Americii de Sud împiedică ridicarea la suprafață a nutrienților din adâncul oceanului, afectând planctonul și lanțul alimentar marin. Capturile de pește pot scădea, cu efecte asupra comunităților care depind de pescuit.
Căldura extremă crește numărul de îmbolnăviri și decese, mai ales în rândul persoanelor vârstnice, al copiilor, al bolnavilor cronici și al celor care lucrează în aer liber. Inundațiile și temperaturile ridicate pot favoriza, în anumite regiuni, bolile transmise prin apă sau prin țânțari.
Ce poate însemna pentru Europa și România
Influența El Niño asupra Europei este mai slabă și mai puțin previzibilă decât în regiunile apropiate de Pacific. OMM vede în prezent posibilitatea unui contrast între un sud al Europei cu un nivel mai mare de umiditate și un nord cu precipitații mai reduse, dar precizează că această prognoză este mai puțin precisă decât pentru alte continente.
Pentru România nu se poate spune, pe baza El Niño, că urmează automat o iarnă cu ploi abundente sau, dimpotrivă, o continuare sigură a secetei. Vremea din țara noastră depinde într-o măsură mai mare de circulația din Atlantic, de situația din Mediterana și Marea Neagră, de masele de aer continentale și de umiditatea deja existentă în sol.
Totuși, fenomenul se dezvoltă într-un moment în care România și alte țări europene se confruntă deja cu efectele secetei, ale temperaturilor ridicate și ale debitelor scăzute ale râurilor. Orice nouă perioadă lungă fără precipitații poate avea consecințe mai severe atunci când rezervele de apă și umiditatea solului sunt deja reduse.
Un fenomen natural peste o încălzire provocată de oameni
El Niño este un fenomen natural și s-a produs cu mult înainte de industrializare. El nu este provocat de schimbările climatice, dar acum acționează peste un nivel global al temperaturii mult mai ridicat din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.
Oceanele absorb cea mai mare parte a surplusului de căldură acumulat de planetă. În timpul El Niño, o parte din căldura stocată în Pacific ajunge mai ușor la suprafață și este transferată în atmosferă. De aceea, anii marcați de un El Niño puternic se află adesea printre cei mai călduroși.
Influența maximă asupra temperaturii globale poate apărea la câteva luni după vârful fenomenului. Din acest motiv, oamenii de știință urmăresc cu atenție anul 2027, care ar putea aduce noi recorduri de temperatură.
Misiunea imposibilă a noului șef al armatei ucrainene
FCSB, întrebată dacă transferă un nou portar: Roș-albaștrii au dat răspunsul pe loc
Cum a ajuns România să ceară energie Ucrainei? Seceta a declanșat criza, dar cauzele vin din ani de incompetență și corupție sistemică
Plaja din România cu nisip fin unde poți închiria un șezlong cu doar 30 de lei pe zi (Foto)
