Teama nu a plecat din nordul Deltei. Strategia falimentară a președintelui și guvernului

Preotul din Plauru a scris un mesaj emoționant despre situația din zonă: „Ce să fac, să iau copiii și bătrânii de 80 de ani și să fug spre aceste tuneluri?”.

Senzația generală că România n-a fost pregătită pentru acest conflict e greu de îndepărtat chiar și acum, după mai mult de un an și jumătate de război.

Sute de mii de români au fost uitați de ISU și de armată într-o situație critică, fiind lăsați să se descurce și să se informeze pe cont propriu, fără niciun fel de ghidare din partea guvernului.
Teama nu a plecat din nordul Deltei. Strategia falimentară a președintelui și guvernului

România a avut un mod ciudat de a se raporta la invazia Rusiei asupra Ucrainei.

În prima săptămână după începerea războiului, atât guvernul condus de Nicolae Ciucă (PNL) cât și președintele au părut paralizați vreme de câteva zile, semn că atacarea țării vecine de către Vladimir Putin a fost cel puțin o surpriză în ce privește pregătirea unor scenarii de reacție.

În declarația lui Klaus Iohannis din data de 24 februarie, după ședința CSAT, nu s-a făcut nicio referire la acțiunile României în ce privește sprijinul acordat refugiaților de război sau alte moduri prin care vom ajuta Ucraina.

La acea vreme, principala grijă a liderilor politici a fost să anunțe că suntem apărați de calitatea noastră de membru NATO.

Timp de o săptămână, între 24 februarie și 2 martie 2022, Ucraina a fost ajutată doar de persoane individuale și de organizații neguvernamentale din țara noastră.

ADVERTISING

A fost o solidaritate emoționantă, care nu se mai văzuse din 1990, după nopțile și zilele violente ale Revoluției.

Deși cu săptămâni înainte se vorbea despre posibilitatea ca în România, în cazul începerii războiului, să ajungă în jur de 500.000 de refugiați, o cifră de descurajantă pentru orice autoritate la acea vreme, Guvernul Ciucă nu a făcut nicio pregătire.

Totul s-a întâmplat abia după ce liderii politici au văzut reacția eroică a oamenilor, entuziasmul și efortul pentru a salva femeile și copiii veniți din Ucraina, să scape de bombele Rusiei.

Liderii, cu doi pași în urma evenimentelor

Această atitudine ambiguă în raport cu criza care se desfășoară la granițele României s-a păstrat pe tot parcursul conflictului.

Liderii de la București au fost, mereu, cu un pas, doi, în urma evenimentelor. 

Mai mult, au secretizat și tot ce înseamnă sprijin militar acordat Ucrainei.

Senzația generală că România n-a fost pregătită pentru acest conflict e greu de îndepărtat chiar și acum, după mai mult de un an și jumătate de război.

O uriașă criză de autoritate s-a observat în cazul raidurilor Kremlinului la gurile Dunării, când sute de cetățeni români au fost lăsați de izbeliște în fața dronelor rusești mai mult de cinci săptămâni, în atacuri în care violarea teritorială a României a fost greu de contestat.

„Cine asigură protecția civililor din această zonă? Cu ce anume, cu tuneluri din beton? Ce să fac, să iau copiii și bătrânii de 80 de ani și să fug spre aceste tuneluri? E strigător la cer…”, a scris Florin Tudor Pascale, preotul comunei Ceatalchioi și satului Plauru, în 13 septembrie, într-un mesaj adresat spotmedia.ro.

KODAK Digital Still Camera
DELTA DUNĂRII. Preotul Florin Tudor Pascale din Ceatalchioi și Plauru nu e convins de eficiența măsurilor luate de autorități - Foto: spotmedia.ro

Cum a fost umplut golul lăsat de autorități

Între 2 august și 4 septembrie, cele două raiduri în care drone rusești au intrat și explodat pe teritoriul României, conform mai multor rapoarte realizate de Ministerul Apărării, începând cu 7 septembrie, sute de oameni care locuiesc în nordul Deltei s-au simțit părăsiți, pierzându-și orice încredere în autorități.

Neîncredere care s-a păstrat și acum, după ce armata a reacționat, luând o serie de măsuri „urgente” pentru protejarea populației - de la construirea de adăposturi și până la monitorizarea îmbunătățită a spațiului aerian și terestru din zona afectată de atacurile rușilor asupra porturilor Reni și Izmail, aflate la câteva sute de metri de granița României.

Nici guvernul și nici președintele n-au dat niciun fel de explicații pentru întârzierea de 5 săptămâni, creând o situație de suspiciune din partea de sud-est a României.

Locuitorii din Ceatalchioi, Plauru, Pardina și Chilia Veche s-au aflat în pericol de moarte, fiind expuși la incendii și explozii accidentale în urma confruntărilor militare ce se desfășurau chiar pe granița României, dar și cei din Tulcea și Galați, două orașe mari, auzeau dronele, reacția apărării antiaeriene ucrainene, observau incendiile și detonările care aveau loc pe malul ucrainean al Dunării.

Sute de mii de români nu au fost pregătiți de ISU și armată pentru o astfel de situație, fiind lăsați să se descurce și să se informeze pe cont propriu, fără niciun fel de ghidare din partea guvernului.

Pe acest fond, au înflorit nesiguranța, frica, zvonurile și teoriile conspiraționiste, oamenii încercând să umple cumva golul lăsat de autorități.

Stau noaptea treaz și îmi păzesc copiii

„Nu știu cu cine să mai vorbesc când văd că totul este tratat cu atâta superficialitate și nonșalanță. Stau noaptea treaz și îmi păzesc copiii”, a mai scris preotul Pascale, în mesajul trimis spotmedia.ro.

După toate indiciile, strategia liderilor români a fost să minimalizeze războiul care se desfășoară la graniță.

Au transmis, în mod repetat, mesajul că noi, cetățenii, suntem protejați de faptul că trăim într-o țară membră NATO și nu va fi nicio problemă.

Pentru a întări acest lucru, Klaus Iohannis a făcut o excursie în Deltă la începutul lunii septembrie, fără a se întâlni cu sătenii de pe graniță, afectați de atacuri, și fără a le trimite niciun mesaj.

IohannisDeltaGranita

EXCURSIE. Klaus Iohannis, împreună cu soția Carmen, au făcut o vizită în Delta Dunării în data de 1 septembrie pentru a transmite că, acolo, viața se desfășoară normal - Foto: Presidency.ro

A vrut să fie doar un gest simbolic că totul e în regulă, iar raidurile Rusiei nu au niciun efect asupra României și locuitorilor ei, care duc o viață normală.

Dar situația s-a schimbat abrupt în mai puțin de 72 de ore, când o dronă a Kremlinului a ajuns pe teritoriul României, oficialii ucraineni făcând un anunț public în acest sens, prezentând și dovezi.

Astfel, s-a ales praful de toată strategia de (ne)comunicare a Palatului Cotroceni și a Guvernului cu privire la conflictul care se desfășoară la graniță.

„Multă lume nu știe cum e să trăiești aici (n.a. în Plauru). Să ai familie și copii…”, a mai scris preotul Pascale.

O strategie falimentară

Armata s-a grăbit să anunțe anchete cu privire la proveniența celor trei drone, una dintre ele prăbușindu-se în apropiere de Tulcea, a creat împreună cu ISU o modalitate de alertare a populației și a trimis pompieri împreună cu echipe medicale în zonă, încercând să înlăture teama care s-a strecurat în populația din partea de sud-est a țării.

HartaCeatalchioiPlauru3Drone

Reacția autorităților a fost întârziată și va dura până când încrederea va fi câștigată, cu condiția ca prin măsurile luate să fie evitată o tragedie.

Strategia de a ascunde faptul că la granițele României se desfășoară un conflict militar de proporții a fost una falimentară.

În opinia mea, liderii trebuie să-și asume realitatea, să comunice cinstit, să ia decizii rapide, în interesul celor afectați și să îndrume populația în aceste vremuri complicate, cu toate riscurile politice ce decurg de aici. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇