Pe ecranul uriaș, montat în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, rulau imagini cu personaje cunoscute de pe rețelele sociale, cum ar fi Dumitru Coarnă, George Simion, Dan Dungaciu, Călin Georgescu, Anca Alexandrescu și, ultimul, dar nu cel din urmă, Bobby D, câțiva dintre campionii dezinformării din spațiul digital românesc.
Lumina unui soare fierbinte de sfârșit de mai era filtrată de amețitorul tavan de sticlă al impresionantei săli și se pierdea în aerul încărcat și condiționat pe care-l respirau în jur de două sute de oameni, veniți să asiste la debutul unui proces de imunizare a României în fața atacurilor hibride ale Rusiei prin intermediul rețelelor sociale.
Evenimentul organizației neguvernamentale “România Imună”, intitulat: “Summit-ul European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării: de la Semnale Timpurii la Reacție Rapidă”, a semănat cu o uriașă ședință de terapie de grup pentru societatea românească, ce face primii pași de însănătoșire după șocul anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Atunci, un atac hibrid intens și extins al Rusiei, folosind o structură construită în timp, de mii de site-uri, conturi și influenceri, a reușit să-l transforme pe Călin Georgescu în marele câștigător al turului 1 al alegerilor prezidențiale, deși cei care n-aveau cont pe TikTok n-auziseră niciodată de el.
“Trăim niște vremuri în care 55% dintre români spun că sunt dezinformați. România este țara în care TikTok are o penetrare de 47%, una dintre cele mai ridicate din lume. Prin comparație, în Germania doar 15% din populație folosește TikTok”, a anunțat George Leca, cofondator al organizației “România Imună”.

Bobby D are 218 de mii de urmăritori pe rețeaua chinezească, acumulând peste 12 milioane de reacții la videoclipurile sale. El apare în raportul organizației ca fiind unul dintre cei care amplifică teoriile conspiraționiste, distribuie informații false și, bineînțeles, propaganda Kremlinului.
Un stat paralizat
Doar 500 de conturi și 800 de influenceri sunt responsabili pentru întregul bombardament de fake news, conspirații și soluții magice pentru rezolvarea oricărei boli, potrivit raportului prezentat de “România Imună”.
Este înfricoșător cum un număr atât de mic de oameni a reușit să provoace o catastrofă socială, politică și economică de o asemenea amploare, culminând cu victoria în alegeri a unui personaj dubios, manevrat de Rusia.
E foarte greu de evitat întrebarea: ce au păzit agențiile de informații, Guvernul și instituțiile abilitate pentru protejarea libertății și democrației?
“Nu suntem aici să fim un guvern, să avem o poziție sau o agendă politică. Suntem aici ca să servim societatea… Demersul nostru este unul etic, proactiv, mie îmi place să spun că este chiar unul ofensiv. E timpul să nu mai fim reactivi ca societate și să acționăm, să prevenim. Demersul este bazat pe date, este susținut de înaltă tehnologie și, din nou, este permanent. Pentru că interferențele externe au devenit permanente și, de asemenea, interferențele interne sunt permanente”, a spus George Leca, în prezentarea sa publică.
Andreea Nistor și George Leca, experți în strângerea de fonduri private pentru dezvoltarea unor proiecte educaționale, au fondat “România Imună” pornind de la ideea că trebuie umplut un gol în sistemele democratice, extrem de slabe și expuse la propagandă și la interferențe generate de regimurile dictatoriale.

Cine a furat apa de la Vidraru?
Aplicațiile de inteligență artificială oferă instrumente performante pentru monitorizarea amănunțită a rețelelor sociale, analiza postărilor și corelarea evenimentelor cu posibila manipulare a acestora de către rețele de influență.
Andreea Nistor, cofondatoare România Imună
Spiritul României Imune este caracterizat de două lucruri: vrem să știm ce se întâmplă în rețelele sociale și, de asemenea, cred că putem să detectăm de fiecare dată când apare o narațiune manipulatoare și care dezinformează înainte ca ea să se propage și să devină virală.
De exemplu, există posibilitatea tehnică pentru platforme digitale care descurajează dezinformarea să dea alerte - mesaje către public, instituții guvernamentale, entități media și companii - despre posibilitatea folosirii unui anumit eveniment de către rețelele de propagandă pentru a crea teorii conspiraționiste și genera informații false.
Vă mai amintiți campania cu “golirea lacului Vidraru”? Totul a pornit de la un eveniment real: o operațiune controlată de scoatere a apei, pentru prima dată după 60 de ani, pentru reparații de întreținere și modernizare ale barajului.
O acțiune banală a fost deturnată într-o campanie uriașă de dezinformare care n-avea nicio noimă, cum că apa din lac, dar și aurul găsit pe fundul acestuia vor fi vândute pe mai nimic Franței, ajungându-se la inepții cum că Emmanuel Macron “fură bogățiile țării”.
Astfel de campanii au fost cu miile în ultimii ani, autoritățile române privind neputincioase un dezastru social în desfășurare fără a reuși să reacționeze în vreun fel.
Prea puține voci autorizate
Andreea Nistor spune că situația se poate schimba și asta nu prin intermediul acțiunii instituționale, una care și-a dovedit limitele, ci prin reacție neguvernamentală, bazată pe tehnologie, comunicare de descurajare și educarea publicului.
Mai simplu, o detectare rapidă a unei operațiuni de fake-news, e vorba de ore, va genera alerte în zonele țintite - instituții, companii, lideri politici sau organizații - care pot reacționa cu probe, argumente și prezentarea faptelor, înainte ca dezinformarea să se viralizeze.
Prin analizarea datelor și experimente repetate, s-a constatat că publicul tinde să adere la pozițiile oficiale, să creadă în vocile autorizate și opiniile argumentate dintr-un domeniu sau altul, marea problemă fiind că acestea erau prea puține sau reacționau prea târziu, când spațiul comunicațional fusese deja invadat de fake-news.
“Există o corelație între încrederea din interiorul unei societăți și prosperitatea acesteia. Și dezinformarea exact acolo atacă, la nivelul de încredere din interiorul unei societăți”, a spus Nicușor Dan, președintele României, în discursul ținut la debutul summit-ului european organizat de “România Imună” la Palatul Cotroceni.

“Astăzi, dezinformarea este coordonată, este pe multiple planuri și se bazează pe tehnologie. De aceea, răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat. Instituțiile trebuie să comunice activ și să fie capabile să răspundă în ritmul în care diferite segmente ale publicului se așteaptă să primească un răspuns. Trebuie să ne concentrăm pe factorul educațional în zona de educație media și digitală, pentru că e o chestiune chiar de securitate națională…”, a mai adăugat șeful statului.
O reacție rapidă
Evenimentul de la Palatul Cotroceni a avut loc exact la un an de la victoria în alegeri a actualului președinte, văzut atunci de peste 6 milioane de oameni ca fiind o garanție și o stavilă în fața valului extremist, condus de George Simion, suspectat de puternice legături cu Rusia.
Nu e clar dacă summit-ul dezinformării e un răspuns al Administrației Prezidențiale la presiunile venite din societate cu privire la misterul ce încă înconjoară eșecul instituțional din noiembrie 2024, dar și incapacitatea de declanșare a unei reforme în cadrul agențiilor de informații și al instituțiilor care au atribuții în ce privește siguranța națională.
Apariția unei organizații neguvernamentale cum e “România Imună”, asociată cu OPSCI.AI din Franța, un important laborator de cercetare în domeniul informațiilor digitale și al dezinformării, dar și cu experți internaționali din Marea Britanie, Suedia și SUA, indică a fi un răspuns din partea lui Nicușor Dan la încetineala cu care se mișcă instituțiile abilitate în ce privește combaterea fake-news și crearea unui sistem de apărare în fața atacurilor hibride ale Rusiei.
76% dintre toate dezinformările de pe TikTok sunt generate de doar 10 conturi, se arată în raportul prezentat de România Imună.
La câteva ore după sfârșitul summit-ului dedicat dezinformării de la Palatul Cotroceni, Bobby D a postat un video de 6 minute, intitulat “Cine controlează adevărul”, în care o atacă pe Andreea Nistor și sugerează că organizația “România Imună” e finanțată netransparent, fără a oferi niciun fel de dovezi.
