Finanțele demontează fake news - taxa Temu NU a omorât comerțul

Finanțele demontează fake news - taxa Temu NU a omorât comerțul
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Ministerul Finanțelor și Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) dezmint informaţiile cum că taxa de 25 de lei pe coletele extracomunitare cu valoare sub 150 euro (aşa-zisa taxă Temu) ar fi determinat relocarea fluxurilor cargo către alte aeroporturi și ar fi generat pierderi fiscale pentru România.

Datele oficiale arată că volumul coletelor intrate în țară a crescut semnificativ după luna august 2025, când a fost anunțată măsura.

Finanțele subliniază că taxa reprezintă o obligație fiscală internă, conform legislației europene, și protejează concurența echitabilă între operatorii UE și cei extracomunitari.

În paralel, ARMO arată că oricum majoritatea coletelor din afara UE intră prin hub-uri regionale, iar afirmațiile despre „prăbușirea traficului cargo” sunt false.

Ministerul Finanțelor:

  • Numărul de colete extracomunitare intrate în România după luna august 2025 a crescut semnificativ: de la 676.551 colete în august, la 3.388.826 în noiembrie 2025.
  • În luna ianuarie 2026 s-a înregistrat un volum ridicat de livrări de colete extracomunitare în România - 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât volumul de 47.513 din luna ianuarie 2025 și similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025.
  • Toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false și constituie fake news
  • Primul termen de declarare și de plată a acestei taxe este în februarie 2026 (pentru luna ianuarie 2026) și la acest moment datele fiscale nu sunt încă disponibile, astfel încât afirmațiile din spațiul public privind eventuale neîncasări bugetare sau relocarea fluxurilor logistice nu sunt susținute de date oficiale
  • Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diverși factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal
  • Taxa logistică de 25 lei se aplică pe teritoriul național și reprezintă o obligație fiscală internă, conform legislației europene, protejând suveranitatea economică și asigurând un tratament fiscal echitabil între operatorii UE și cei extracomunitari.

ARMO:

  • În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinaţie finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul naţional. Restul coletelor au intrat prin hub-uri regionale din alte ţări europene, conform practicilor logistice obişnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea.
  • Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă. Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicarea taxelor vamale, conform legislaţiei europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spaţiul public şi la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenţei neloiale a companiilor extracomunitare. Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări şi aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă faţă de taxa logistică anunţată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026.
  • În consecinţă, afirmaţiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului naţional. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată şi care nu i-ar fi revenit oricum
  • S-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 - coletele cu valoare redusă, şi importurile comerciale obişnuite - procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi şi apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plăteşte la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale. De aceea, afirmaţii precum „statul nu mai încasează TVA” sunt greşite - TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE.

Măsura privind taxa de 25 lei a fost adoptată prin Legea nr. 239/2025 pentru coletele cu valoare sub 150 euro, ca răspuns la volumul mare de importuri extracomunitare și pentru a asigura un tratament echitabil între operatorii locali și cei din afara UE.

Începând cu 1 iulie 2026, UE va implementa o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele cu valoare redusă, eliminând excepțiile care favorizau vânzătorii extracomunitari și consolidând concurența pe piața europeană.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇