România, cândva una dintre marile povești de succes ale extinderii Uniunii Europene, a devenit astăzi un exemplu despre modul în care populismul câștigă teren și despre dificultatea cu care partidele tradiționale îi răspund.
Aceasta este concluzia unei ample analize publicate de Financial Times, care folosește confruntarea politică dintre președintele Nicușor Dan și liderul AUR George Simion pentru a explica transformările prin care trece societatea românească.
Publicația britanică observă că ascensiunea lui Simion și a partidului său nu poate fi înțeleasă doar prin prisma discursului naționalist, ci și prin acumularea unor frustrări economice, sociale și politice care s-au amplificat în ultimii ani.
De la „copilul-model” al UE la nemulțumirea față de elite
Financial Times amintește că România a traversat una dintre cele mai spectaculoase transformări din Europa după căderea comunismului.
Țara a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007, iar economia a crescut de patru ori de la începerea negocierilor de aderare. Milioane de români au plecat la muncă în Europa Occidentală, iar marile orașe au prosperat datorită investițiilor și fondurilor europene.
Totuși, succesul economic nu a fost distribuit uniform.
Mircea Geoană, fost adjunct al secretarului general al NATO și fost ministru de Externe, vorbește în analiza FT despre existența unui „cocktail Molotov al frustrării”. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din noua prosperitate s-a concentrat în marile orașe, în timp ce multe orașe mici și comunități rurale au rămas în urmă.
„Există foarte multă frustrare tăcută, invizibilă la suprafață, care poate fi mobilizată. Există sentimentul că nu avem un cuvânt de spus în Uniunea Europeană. Este o problemă de mândrie și de demnitate”, afirmă Geoană.
Simion și ascensiunea AUR
În acest context, Financial Times explică ascensiunea lui George Simion și a AUR.
Fondat în 2019, partidul a intrat în Parlament în 2020 și este creditat acum cu 37% în sondaje, un scor pe care publicația îl descrie ca fiind mai mare decât cel al oricărei alte formațiuni naționalist-populiste din Europa.
Simion este prezentat drept un politician care a evoluat de la imaginea de fost huligan de fotbal și activist radical la cea de lider care încearcă să se prezinte ca un viitor om de stat. „Suntem a șasea cea mai mare țară din Uniunea Europeană și nu avem o voce”, afirmă liderul AUR.
Acesta susține că România trebuie să își apere identitatea și interesele într-o lume aflată în schimbare. „Suntem atașați de valorile occidentale iudeo-creștine. Acestea sunt amenințate acum în Europa și în Statele Unite. Ne simțim ca ramura europeană a mișcării MAGA”, spune Simion.
Liderul AUR insistă că nu susține ieșirea României din Uniunea Europeană, pe care o consideră „cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla României”, însă afirmă că mulți români sunt nemulțumiți de ceea ce percep drept intervențiile Bruxellesului în politica internă.
Alegerile anulate și cazul Georgescu
Financial Times consideră că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a reprezentat un moment de cotitură. Autoritățile române au susținut atunci că un „stat străin”, interpretat pe scară largă ca fiind Rusia, a sprijinit online candidatura lui Călin Georgescu.
Publicația notează că existența unor încălcări ale regulilor de finanțare și amplificarea mesajelor prin rețele de boți păreau dificil de contestat. În schimb, decizia de anulare a scrutinului a rămas controversată și a alimentat neîncrederea în instituții.
Istoricul și fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu afirmă că Georgescu a fost „cel mai nebunesc și absurd candidat”, dar consideră că anularea alegerilor a produs efecte negative. „Într-o țară normală nu ar fi trebuit să i se permită să candideze. Dar anularea alegerilor a fost un dezastru. Contribuie la delegitimarea democrației”, spune Paleologu.
Simion respinge la rândul său acuzațiile privind interferența rusă. „Există dovezi privind interferența Rusiei în alegeri? În opinia noastră, nu există”, afirmă liderul AUR.
Nicușor Dan și răspunsul centrului politic
În contrapondere, Financial Times îl prezintă pe Nicușor Dan drept reprezentantul unei abordări complet diferite. Matematician de profesie și fost activist civic, actualul președinte este descris ca un politician calm, metodic și lipsit de spectaculozitatea specifică liderilor populiști.
Dan consideră că rezultatele concrete sunt mai importante decât retorica și susține că schimbările instituționale necesită timp. „Suntem o societate emoțională. Oamenii întreabă: «De ce nu s-a întâmplat nimic cu corupția? De ce nu s-a întâmplat nimic cu companiile de stat?» Este greu de explicat. Este nevoie de timp pentru a schimba modul de funcționare al instituțiilor”, afirmă președintele.
Întrebat ce a învățat despre populism după preluarea mandatului, Dan spune că partidele centriste au subestimat fenomenul. „Abia acum începem să înțelegem fenomenul”, afirmă el.
Potrivit președintelui, politicienii tradiționali au fost prea lenți în a înțelege impactul propagandei și al rețelelor sociale și nu au reușit să explice suficient de bine propriile politici.
România, un test pentru Europa
Concluzia Financial Times este că România a devenit un caz relevant pentru întreaga Uniune Europeană și un test pentru modul în care partidele de centru pot răspunde ascensiunii populismului.
În analiza sa, publicația contrapune stilul calm și metodic al lui Nicușor Dan discursului naționalist promovat de George Simion și observă că rezultatul acestei confruntări va fi urmărit cu atenție și în alte state europene.
Dacă echilibrul construit de Dan va eșua și George Simion va ajunge la putere, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu „cel mai combativ membru eurosceptic de până acum”, avertizează publicația.
„România, cândva un simbol al extinderii Uniunii Europene, a devenit o parabolă despre populism și despre modul în care acesta poate fi abordat”, concluzionează Financial Times.
Medic rezident, găsit mort într-o baie a Spitalului Floreasca. Era în timpul gărzii
Antrenoarea Mirrei Andreeva, verdict înainte de finala Roland Garros: ”Meciurile ei îmi aduc aminte de ale mele”
Ziua 1563 Explozii la poștă și o fabrică de lapte praf pentru bebeluși. Armistițiu la centrala nucleară. Putin refuză o întâlnire cu Zelenski
Scumpirea petrolului împinge țările spre biocombustibili. Experții avertizează: Lumea riscă o nouă criză alimentară
