Cel puțin 70 de persoane au murit după ce mii de migranți au încercat să treacă în forță din Maroc în enclava spaniolă Ceuta. De vină ar fi afirmații înșelătoare despre o recentă hotărâre a Curții Supreme a Spaniei.
Postări înșelătoare de pe rețelele sociale par să fi generat creșterea bruscă a numărului de migranți care au încercat să ajungă în enclava spaniolă Ceuta, din nordul Africii, la sfârșitul lunii iulie.
Zeci de mii de persoane au încercat să treacă din Maroc în teritoriul controlat de regatul iberic. Potrivit autorităților, zeci de oameni s-au înecat sau au murit în incidente provocate de aglomerație, ceea ce a declanșat o amplă criză umanitară.
Autoritățile europene, spaniole și marocane au pus valul brusc de traversări pe seama informațiilor incorecte răspândite pe rețelele sociale și a traficanților de migranți. O recentă hotărâre a Curții Supreme a Spaniei privind returnarea migranților a devenit punctul central al multor afirmații înșelătoare.
Decizia, pronunțată cu câteva săptămâni mai devreme, stabilea că migranții care ajung în Spania pe mare nu pot fi supuși aceleiași proceduri accelerate de expulzare aplicate persoanelor interceptate în timp ce încearcă să treacă infrastructura fizică de frontieră, precum gardurile și alte bariere oficiale.
Pe rețelele sociale au apărut postări care susțineau că hotărârea împiedică, în fapt, autoritățile spaniole să îi returneze pe migranții care ajung pe teritoriul spaniol pe mare, sugerând că aceștia vor putea rămâne în țară.
Hotărârea a fost prezentată în mod eronat pe scară largă în mediul online. Echipa de verificare a faptelor DW Fact Check a analizat modul în care s-au răspândit aceste afirmații și ce a decis, în realitate, instanța.
Ce circula pe rețelele sociale
”Curtea Supremă a Spaniei a pronunțat o hotărâre considerată una dintre cele mai importante decizii în dosarul migrației, care interzice expulzarea imediată a migranților aflați ilegal…” Afirmația a apărut în limba arabă într-o postare pe Facebook publicată pe 13 iulie, care descria hotărârea drept ”istorică”.
A fost una dintre zecile de postări similare analizate de DW Fact Check. Unele dintre conturile care au răspândit afirmația erau asociate cu pagini dedicate migrației și active pe platforme precum Telegram, unde un profil promova informații despre oportunități de migrare în străinătate sub sloganul: ”Toate oportunitățile de emigrare în străinătate sunt în mâinile tale”.
DW Fact Check a identificat, de asemenea, numeroase exemple de conturi mici și medii care distribuiau postări cu formulări identice sau aproape identice cu cea citată în acest articol.
Evaluarea DW Fact Check: Afirmații înșelătoare
Hotărârea despre care era, de fapt, vorba se aplică doar migranților care ajung pe mare și care nu au trecut o barieră de frontieră în drumul lor, nu tuturor.
Potrivit legislației spaniole, autoritățile pot dispune returnarea imediată a persoanelor interceptate în timp ce încearcă să treacă infrastructura oficială de frontieră.
Migranții care ajung pe mare se află într-o situație juridică diferită, deoarece nu au trecut o astfel de barieră. Cazurile lor trebuie analizate individual, cu respectarea garanțiilor procedurale prevăzute de lege.
Prin urmare, hotărârea limitează utilizarea returnărilor imediate în aceste cazuri specifice, dar nu le acordă migranților un drept automat de a rămâne în Spania.
Ea permite, totodată, Guvernului să instaleze bariere fizice pe mare, lucru pe care Spania l-a montat ulterior pentru a închide ceea ce mulți au descris drept o lacună juridică.
Multe dintre postările analizate de DW Fact Check citează hotărârea fără a explica domeniul ei de aplicare. Într-un exemplu, un utilizator TikTok afirmă: ”...această lege apărută în Spania spune că este interzis să trimiți înapoi pe oricine a ajuns înot în Spania și că marina nu are voie să îi returneze. Este adevărat…”.
Videoclipul prezenta hotărârea ca pe o interdicție generală privind returnarea migranților care ajung pe mare. Nu menționa însă că decizia Curții Supreme privea procedura juridică aplicabilă returnărilor, nu o interdicție generală a expulzărilor.
DW Fact Check a constatat că această interpretare selectivă, care evidențiază restricția privind returnările imediate, dar omite contextul juridic mai larg, apărea în mod repetat în cazul unei mari părți dintre conturile analizate.
Manipulările de pe rețelele sociale, singura explicație?
Cauzele valului de traversări au devenit rapid subiectul unei dispute politice între Spania și Maroc.
Oficiali spanioli, inclusiv premierul Pedro Sánchez, au declarat pe 31 iulie că rețele organizate au profitat de situație, răspândind informații inexacte despre hotărârea Curții Supreme. Madridul a criticat, de asemenea, Marocul pentru că nu a împiedicat mii de persoane să ajungă la frontiera cu Ceuta.
Autoritățile marocane au respins acuzațiile potrivit cărora ar fi permis în mod deliberat avansarea mulțimii și au susținut că informațiile înșelătoare de pe rețelele sociale au provocat deplasarea în masă.
Potrivit lui Lorenzo Piccoli, profesor asociat de guvernanța migrației la Institutul Universitar European, hotărârea Curții Supreme ar fi putut încuraja unele persoane să încerce traversarea, însă nu poate explica de una singură un fenomen de asemenea amploare.
”Chiar și în 2015 și 2016, când până la un milion de persoane au ajuns în Europa, nu am văzut niciodată mai mult de 10.000 într-o singură zi. Aici vorbim despre 50 - 60.000 de persoane într-o singură zi”, a declarat Piccoli pentru DW.
Ar fi fost ”foarte dificil” ca simplele afirmații răspândite online să declanșeze într-un timp atât de scurt o mișcare de o asemenea amploare, crede expertul în migrație, și adaugă: ”Este foarte greu de înțeles cum s-ar fi putut întâmpla acest lucru fără un anumit grad de coordonare sau fără ca autoritățile să fi permis să se întâmple”.
Piccoli presupune că există și o dimensiune politică mai amplă a crizei, în sensul că Marocul poate nu a provocat în mod activ deplasarea, dar nici nu a împiedicat-o. ”Există recunoașterea faptului că, poate, guvernul marocan nu a provocat în mod activ acest eveniment, dar, într-un fel, nu a făcut nimic pentru a împiedica producerea lui”.
Motive de optimism de la Bill Gates
FCSB, negocieri aprige pentru un transfer: "Au cerut 4 milioane de euro"
Carmen Șerban a căzut cu mașina în craterul uriaș apărut în București: Am crezut că mi s-a zdrobit mașina
Modelele AI de la Anthropic și OpenAI au mințit și au creat identități false pentru a desfășura un atac cibernetic
