Ani la rând, locuitorii marilor orașe din Rusia au fost feriți de realitatea zilnică a războiului declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Pentru mulți ruși din Moscova, Sankt Petersburg sau suburbiile acestora, conflictul a rămas ceva îndepărtat: o realitate de la televizor, din discursurile oficiale sau din efectele economice ale sancțiunilor, dar nu o amenințare directă la propria ușă.
Această situație începe însă să se schimbe, pe măsură ce Ucraina lansează tot mai multe atacuri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, inclusiv în apropierea capitalei și a celui de-al doilea mare oraș al țării, Sankt Petersburg, relatează CNN.
Unul dintre aceste atacuri a avut loc pe 17 mai, când regiunea Moscovei a fost vizată de un val masiv de drone ucrainene. Potrivit autorităților ruse, Ucraina a lansat atunci peste 500 de drone, iar cel puțin trei persoane au fost ucise în regiunea Moscovei.
În Zelenograd, la nord-vest de Moscova, o dronă a lovit o clădire de locuințe. Elena Vladimirovna, o femeie de 56 de ani, mamă a doi copii, a povestit pentru CNN că s-a trezit în jurul orei 4 dimineața din cauza unui bâzâit puternic. A văzut mai multe drone pe cer, apoi a auzit o bubuitură puternică în apropiere.
Drona căzuse pe o copertină de sub balconul apartamentului ei, după care a izbucnit un incendiu. Una dintre camerele apartamentului, aflat la etajul cinci, a luat foc. Femeia și unul dintre fiii ei au încercat inițial să stingă flăcările cu găleți și ligheane cu apă dar, după ce au auzit o explozie, au luat câinele și au fugit.
„Sper să nu mai vină. Suntem încă în viață. Asta e cel mai important”, a spus ea pentru CNN. Apoi, mai încet, a adăugat că speră ca războiul să se termine curând.
Sankt Petersburg, lovit înaintea forumului economic al Kremlinului
Atacurile ucrainene nu au vizat doar regiunea Moscovei. În această săptămână, drone ucrainene au lovit și zona Sankt Petersburg, orașul natal al lui Vladimir Putin, chiar înainte de deschiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, eveniment-simbol al Kremlinului.
Potrivit CNN, coloane de fum negru se ridicau pe cer în timp ce mii de participanți ajungeau la forum. Câteva zile mai târziu, în ultima zi a evenimentului, locuitorii din Sankt Petersburg au fost sfătuiți să rămână în case, după un nou atac cu drone în oraș și în împrejurimi.
O locuitoare din Kronstadt, oraș-port de lângă Sankt Petersburg, a povestit pentru CNN că pereții casei ei au început să se zguduie în jurul orei 3 dimineața. Femeia auzea dronele zburând și sistemele antiaeriene rusești încercând să le doboare.
„Era imposibil să dormi. Bâzâitul era atât de puternic, încât mi-a fost teamă că blocul nostru ar putea fi lovit”, a spus ea.
Kronstadt se află pe Insula Kotlin, la aproximativ 30 de kilometri vest de Sankt Petersburg, și are o importanță militară istorică: a fost fondat în secolul al XVIII-lea ca post de apărare maritimă pentru fosta capitală imperială.
Contractul tacit: „Nu există război pentru voi, dragi moscoviți”
CNN notează că, după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, între Kremlin și locuitorii marilor orașe rusești a funcționat un fel de contract tacit: războiul urma să fie ținut cât mai departe de viața de zi cu zi a populației urbane.
Alexandra Arkhipova, antropolog social la École Normale Supérieure din Paris, care analizează starea de spirit din societatea rusă, spune că mesajul transmis implicit locuitorilor Moscovei a fost: „Nu există război pentru voi, dragi moscoviți”.
Primăria Moscovei ar fi investit mult, spune Arkhipova, în menținerea aparenței de normalitate: viața continuă, orașul funcționează, războiul nu intră în cotidianul capitalei.
Acest mesaj începe însă să se fisureze. Pe lângă drone, rușii se confruntă cu efectele economice ale războiului, cu penurie de combustibil în unele zone, cu noi restricții pe internet, cu blocarea unor aplicații de mesagerie populare și cu temeri tot mai mari legate de supravegherea statului.
Ucraina a atacat în mod repetat rafinării și infrastructură energetică din Rusia, iar aceste lovituri au afectat aprovizionarea cu combustibil. În Crimeea ocupată de Rusia, șoferii s-au confruntat în această săptămână cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile ucrainene au restricționat livrările.
Telefoane separate, aplicații de stat și frica de supraveghere
Nemulțumirea nu vine doar din frica de drone. CNN descrie și o atmosferă tot mai apăsătoare legată de controlul statului asupra comunicațiilor.
Rusia a introdus treptat aplicația de mesagerie Max, susținută de stat, ca instrument obligatoriu în unele zone din sectorul public. În același timp, autoritățile au blocat sau au limitat aplicații populare, inclusiv WhatsApp și Telegram.
Potrivit Alexandrei Arkhipova, rușii caută tot felul de metode de a ocoli noile măsuri. Unii descarcă aplicații care fac să pară că au Max instalat, iar alții cumpără telefoane separate, numite informal „MAXophones”, pentru a separa comunicările private de cele impuse de stat.
Maxim, vecinul Elenei din Zelenograd, este unul dintre cei care au două telefoane: unul pentru aplicația Max, unul personal. El a povestit pentru CNN că era la casa de weekend de la țară, când drona a lovit blocul. Când s-a întors, a descoperit că autoritățile îi spărseseră ușa pentru a verifica pagubele.
„Cine le-a spus că pot face asta?”, s-a întrebat el, nemulțumit de intruziunea în locuință și de ritmul lent al reparațiilor.
Dar frustrarea lui pare să treacă dincolo de apartamentul avariat. „Sunt pe jumătate lituanian. Toată familia mea din Lituania este pur și simplu șocată de faptul că ucrainenii și rușii mor. Asta contează cel mai mult. Slavi omoară slavi”, a spus Maxim.
„Sunt pentru ca asta să se termine. Mai repede, la naiba!”, a adăugat el.
„Tresar la orice acum”
În Khimki, la aproximativ 18 kilometri nord-vest de centrul Moscovei, o altă dronă a lovit o clădire rezidențială în timpul atacului masiv din mai. Blocul se află la doar câteva zeci de metri de Piața Victoriei, unde un monument îi arată alături pe un veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial și pe un participant la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.
Simbolismul este puternic: Vladimir Putin a încercat constant să lege invazia Ucrainei de memoria victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste. Dar imaginea unui bloc lovit de dronă, lângă un monument dedicat războiului, arată cât de greu devine pentru Kremlin să păstreze impresia că acest conflict nu atinge viața rușilor obișnuiți.
Nadezhda, o femeie care se afla în zonă în momentul atacului, a povestit pentru CNN că a văzut drona zburând deasupra ei, apoi a auzit impactul. De atunci, spune că este mult mai tensionată.
„Tresar la orice acum, chiar dacă sunt doar niște adolescenți care dau cu petarde”, a spus ea.
O altă locuitoare, Yelena, care trecea pe lângă clădirea avariată împreună cu fiul ei de 10 ani, a spus că familia ei s-a trezit în noaptea atacului din cauza bâzâitului dronelor.
„A continuat întruna”, a spus ea. „Mi-aș dori pace. Mi-aș dori ca toate acestea să se termine curând.”
Sondajele arată oboseala de război
Măsurarea reală a opiniei publice în Rusia este dificilă, pentru că legile introduse după invazie pedepsesc „discreditarea” armatei. Totuși, datele disponibile sugerează o oboseală crescândă.
Levada Center, un institut independent de sondare, a arătat într-un sondaj realizat în aprilie că 62% dintre respondenți susțineau trecerea la negocieri de pace, în timp ce doar 27% spuneau că operațiunile militare ar trebui să continue, potrivit CNN.
Sondajul a fost realizat înaintea celor mai recente atacuri cu drone, dar pare să confirme o tendință mai amplă: războiul începe să fie resimțit mai direct în marile orașe rusești, iar dorința de normalitate și de încheiere a conflictului devine tot mai vizibilă.
Mesajul Ucrainei: războiul trebuie să se întoarcă la cei care l-au pornit
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărat atacurile cu rază lungă asupra Rusiei, numindu-le „pe deplin justificate”. El a spus că Ucraina transmite astfel un mesaj clar rușilor: guvernul lor trebuie să pună capăt războiului.
Pentru Kiev, aceste lovituri au o logică militară și politică: atacarea infrastructurii energetice, a bazelor militare și a capacităților logistice ale Rusiei, dar și spargerea iluziei că războiul poate fi dus exclusiv pe teritoriul ucrainean, fără costuri directe pentru societatea rusă.
Pentru Kremlin, însă, loviturile sunt o problemă tot mai dificilă. Ele nu doar expun vulnerabilități militare, ci ating exact una dintre promisiunile nespuse făcute populației urbane: aceea că războiul poate continua fără să le schimbe fundamental viața.
Iar mărturiile adunate de CNN în Zelenograd, Khimki și zona Sankt Petersburg arată că această promisiune devine tot mai greu de susținut.
Cum să îți reduci timpul petrecut în fața ecranului? 12 soluții care chiar ar putea funcționa
Sănătatea orală și fertilitatea. Ce-au descoperit oamenii de știință
Prima reacție a celor de la FCSB după ce Craiova le-a ”suflat” un jucător de top: „M-a surprins”
Exclusiv De ce a explodat drona ucraineană în portul Constanța? Cum s-a terminat prost o operațiune militară împotriva unui petrolier rusesc, plecat dintr-un port românesc
