În mai puțin de două săptămâni, cel mai încărcat sezon electoral se va închide după o serie de trei scrutine importante desfășurate într-o perioadă de aproximativ un an: alegeri prezidențiale, alegeri locale și generale.
- PNL, conform mai multor sondaje de opinie, e principalul favorit să câștige alegerile, dar nu va depăși pragul de 30%.
- PSD și USR-PLUS luptă pentru poziția a doua, cu un ușor avantaj pentru social-democrați.
- Multe persoane în vârstă preferă să nu participe la alegerile din 6 decembrie, conform unor studii sociologice.
- Votul din diaspora, afectat puternic de pandemie, rămâne decisiv pentru stabilirea ierarhiei politice.
- Pro România și PMP, cotate la 5% din preferințele electorilor, în pericol să nu intre în Parlament.
- Prezența la urne va fi mai mică decât la alegerile locale și nu va trece de 40%. UDMR, o formațiune avantajată de absenteism.
După succesul înregistrat de Klaus Iohannis în confruntarea prezidențială de la sfârșitul anului trecut, 2020 a început cu dezbateri despre organizarea unor alegeri anticipate care trebuiau să surprindă schimbarea opțiunilor cetățenilor români după eșecul guvernării PSD.
Un virus a vrut altceva, iar social-democrații, deși au plecat de la guvernare, au avut un cuvânt important de spus în politica românească în toată această perioadă critică atât din punct de vedere sanitar, cât și economic din cauza numărului mare de parlamentari.
În data de 6 decembrie, românii sunt chemați la urne pentru a alege componența viitorului Parlament. PNL are cele mai multe șanse să devină principala forță politică a țării, conform mai multor surse politice care au avut acces la analizele sociologice ce se desfășoară în această perioadă.
Într-o medie a sondajelor realizate de institutele care lucrează pentru principalele partide politice, se așteaptă ca PNL să obțină un scor între 25-28%; PSD, 21-24%, iar USR-PLUS, 20-23%.
Aceste date au o marjă de eroare de cel puțin +/-3%, iar în cele două săptămâni rămase de campanie electorală ierarhia se poate schimba.
Absenteismul și diaspora, două necunoscute care vor decide soarta alegerilor
Sociologii se confruntă cu două mari necunoscute în momentul în care trebuie să facă o proiecție: prezența la vot și mobilizarea alegătorilor din diaspora.
Aceste două variabile pot produce modificări importante în ce privește numărul de voturi obținut de principalele trei forțe politice.
Vor fi 748 de secţii de votare în străinătate la alegerile parlamentare. Cele mai multe, în Spania și Italia
În general, conform experienței din alegerile parlamentare trecute, o prezență mare la vot avantaja formațiunile anti-PSD.
Mobilizare mai mare însemna venirea la urne a alegătorilor din mediul urban, reprezentanți ai clasei de mijloc, mult mai critici față de PSD, o formațiune cu o susținere mai largă în mediul rural și printre persoanele mai în vârstă.
Dar niciodată n-am avut alegeri parlamentare desfășurate în mijlocul unei crize sanitare de proporții globale.
Chiar și raportarea la alegerile locale, desfășurate în data de 27 septembrie, are o doză de subiectivism, din cauza faptului că numărul de infectări a crescut de atunci de 3,5 ori, iar în 6 decembrie, aproape sigur, vom avea peste 500.000 de persoane care au fost infectate în România.
Până în 27 septembrie, data alegerilor locale, 122.673 de oameni fuseseră infectați cu coronavirus.
O prezență de 40% e una extrem de optimistă
Alegerile parlamentare se vor desfășura într-o țară cu zeci de localități aflate în carantină, cu școlile închise și o populație care trebuie să respecte măsuri de protecție și distanțare socială din cauza unui val doi al epidemiei care a lovit brutal Europa odată cu venirea toamnei.
Acest context va face participarea la alegeri, în ciuda campaniei electorale, ca fiind o decizie individuală greu de luat, iar prezența va fi afectată în mod serios.
Sociologi despre campania la parlamentare: Din nou vom fi trataţi cu zahăr şi cu miere. Medici cunoscuți au fost puși pe liste pentru a convinge indecișii
În multe sondaje, disponibilitatea alegătorilor de a merge la urne se ridică undeva la 40%, asemănătoare cu cea din urmă cu patru ani.
Dar această proiecție e una optimistă, conform mai multor sociologi și politicieni intervievați pentru acest articol.
“Cred că prezența la urne va fi mai mică decât la alegerile locale (46% -n.red.). Va fi o mobilizare mult mai mică, una realizată pe structuri de partid. Nu mai avem un vot emoțional. Partidele mari și UDMR vor fi avantajate”, a declarat sociologul Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro.
“Nu cred că va trece de 35%. Poate fi chiar mai mică”, ne-a declarat o persoană implicată în procesul de sondare a opiniei publice care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Cine va lipsi de la urne, în contextul agravării pandemiei?
Mai mulți reprezentanți ai PSD au declarat sub protecția anonimatului că formațiunea social-democrată desfășoară o campanie intensă în teritoriu pentru a convinge alegătorii că nu se pot infecta dacă se duc la vot.
“Din cercetările noastre, am constatat că persoanele în vârstă sunt îngrijorate într-o mare măsură de perspectiva de a se putea îmbolnăvi. Tinerii, mult mai puțin”, a declarat un membru al PSD sub protecția anonimatului pentru SpotMedia.ro.
“Noi, în țară, transmitem mesajul că în ziua votului nu e niciun pericol”, a adăugat acesta. “Mai multe probleme sunt după vot, când se organizează petrecerile”, a mai spus el.
Dacă studiile făcute de PSD sunt reale, înseamnă că PNL și USR-PLUS, datorită electoratului mai tânăr și mai motivat, vor beneficia de un avantaj strategic în data de 6 decembrie.
Un alt avantaj pentru aceste două formațiuni ar putea fi votul din diaspora care într-o proporție de peste 90% se îndreaptă către USR-PLUS și PNL.
Diaspora va vota mai puțin, dar impactul va fi la fel de mare
Dar problema mobilizării alegătorilor din diaspora e complicată în contextul pandemiei. Sunt restricții dure în mai toate statele din Uniunea Europeană, iar în Italia, Spania și Marea Britanie cu atât mai mult, fiind țările cu comunități mari de români, dar cu o situație dramatică în ce privește numărul de infectări.
În plus, la alegerile parlamentare, în străinătate nu pot vota decât cetățenii români care au reședința sau domiciliul acolo.
MAE a anunțat ce măsuri sanitare trebuie respectate la secţiile de vot din străinătate pentru alegerile parlamentare
"În diasporă am reuşit, și îl felicit pe domnul ministru Bogdan Aurescu, să obţinem deschiderea unui număr mare de secţii de votare şi va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot. În mod clar, suntem în discuţii cu toate autorităţile (din acele state - n.red.) să permită deplasarea (alegătorilor la urne - n.red.) şi în zonele care se află sub restricţii…”, a declarat premierul Ludovic Orban.
La alegerile prezidențiale din 2019, diaspora i-a trimis lui Klaus Iohannis un pachet de aproape un milion de voturi. La alegerile din decembrie, românii din străinătate care, conform legii, vor vota două zile, în datele de 5 și 6, vor trimite maximum 250.000 de voturi, asta înseamnă 2-3% din numărul total, la o prezență generală de 35 de procente.
În această situație, din nou votul din diaspora devine destul de important în ce privește ierarhia politică și numărul de mandate din Parlament, conform redistribuirii stabilite de Legea 208/2015. Astfel, USR-PLUS și PNL au un al doilea avantaj strategic.
Pro România și PMP, în zona de pericol, cu 5%
Conform sondajelor realizate în aceste zile, Pro România și PMP sunt cotate fiecare la 5% din preferințele alegătorilor.
Ambele partide sunt în pericol să nu treacă pragul de admitere în Parlament. Pe de altă parte, UDMR, o formațiune cotată acum la 6%, ar putea depăși cu ușurință acest procent pe fondul absenteismului generalizat.
În această situație, în cazul în care PMP trece pragul, iar Pro România, nu, e posibil ca liberalii să facă o majoritate parlamentară alături de UDMR, PMP și deputații minorităților.
În cazul în care doar 5 formațiuni acced în Parlament, vor fi multe locuri de redistribuit, iar învingătorul va lua partea leului.