Două simulări pentru parlamentare arată că PSD va pierde alegerile. Chiar și o amânare a lor nu garantează un scor mai bun - Interviu

Două simulări pentru parlamentare arată că PSD va pierde alegerile. Chiar și o amânare a lor nu garantează un scor mai bun - Interviu

La două săptămâni de la încheierea alegerilor locale, două centre de analiză politică au publicat proiecții despre cum va arăta viitorul Parlament al României după parlamentarele din decembrie.

  • Realizarea acestor proiecții are la bază rezultatele obținute de formațiunile politice la alegerile din 27 septembrie.
  • Scrutinul pentru desemnarea administrațiilor locale este cel mai vast sondaj politic care s-a desfășurat cu două luni și câteva zile înainte de alegerile parlamentare.
  • Între cele două proiecții există diferențe mari în ce privește numărul de mandate ce poate fi obținut de USR-PLUS. 
  • Această diferență poate proveni din modalitatea de calcul al scorului politic obținut de această formațiune.
  • USR-PLUS, la alegerile locale, a obținut un scor politic de 10%, dar a avut candidați în doar 65% din localitățile din România. 
  • Dacă proiecția ia în calcul strict scorul politic, atunci posibilele rezultate la parlamentare sunt ușor subestimate. Dacă scorul politic de la locale se raportează doar la rezultatele obținute în comunitățile unde USR-PLUS a avut candidați și se face o proiecție la nivel național, atunci posibilele rezultate de la parlamentare ar putea fi mai aproape de realitate.
  • Aceste proiecții sunt “o fotografie la minut” realizată ca și cum, în aceeași zi, cetățenii ar fi avut de ales pe lângă primari și pe viitorii parlamentari.
În cele două proiecții lipsesc 17 deputați care aparțin minorităților naționale. În legislatura 2016-2020 sunt 328 de deputați și 136 de senatori, un total de 464 de parlamentari

Proiecțiile pentru alegerile parlamentare au fost realizate de Agenția de Rating Politic și de către “The Strategy Group”, ambele firme lucrând independent.

S-a dat o bătălie epică pentru București, spune Ludovic Orban

Cristian Andrei, sociolog și consultant politic, membru fondator al Agenției de Rating Politic, descrie într-un interviu acordat SpotMedia.ro modul în care a fost realizată proiecția, cât e de fidelă și de ce, pe măsură ce trece timpul, datele se pot schimba. 

Cristian Andrei, sociolog, Agenția de Rating Politic – Foto: Arhiva personală
Te rog să prezinți modul de realizare a acestei proiecții.

E o tradiție să facem aceste simulări după alegerile locale. Am estimat corect în 2012 că Parlamentul se va mări cu câteva zeci de mandate, când nu credea nimeni, cu 3 luni în avans.

Alegerile locale îți oferă ceva unic: o fotografie la minut cu preferințele politice până la  nivel de comună. Simularea este un „ce-ar fi dacă” alegerile parlamentare ar fi avut loc odată cu cele locale, cum s-ar fi repartizat puterea și mandatele în Parlament, județ cu județ.

Simularea este un <ce-ar fi dacă> alegerile parlamentare ar fi avut loc odată cu cele locale

Cristian Andrei, sociolog

Este o poză pentru data de 27 septembrie. Tehnic, sună simplu, dar e destul de laborios de realizat: iei rezultatele la vot și le introduci în formula de calcul de la alegerile parlamentare, în care, după ce afli cine a trecut pragul de 5%, începi să împarți mai întâi mandatele în fiecare județ, iar apoi, în celebra formulă de „redistribuire” națională.

În faza aceasta finală, contează scorul partidului pentru întreaga țară, dar și cum se compară fiecare județ cu celelalte. E o fază complicată care oferă multe surprize.

Marcel Ciolacu, un președinte PSD cu o misiune imposibilă – salvarea partidului

Dacă alegerile vor fi amânate din cauza epidemiei, proiecția va fi afectată? În ce măsură?

Cu siguranță, cu cât trece mai mult timp, există șanse de a se modifica opțiunile de vot, deci și felul în care se împart mandatele.

Cred că pariul PSD că PNL se va eroda la guvernare dacă se amână alegerile este unul simplist, pentru că primarii PSD se vor demobiliza până anul viitor, iar partidul trece și el prin vremuri mai puțin clare.

În plus, la guvernare, PNL are inițiativa strategică, ca orice partid aflat în această poziție. În egală măsură, în decembrie sau martie, probabil partidele mai mici, scoase de sub presiunea de a avea candidați și liste în fiecare comună, vor performa mai bine la nivel național.

Cred că specificul acestor alegeri va fi că vom avea un parlament cu 6 partide și cu multe posibilități de coaliții.

Ce impact are epidemia asupra campaniilor electorale din acest an, dar și asupra prezenței la vot?

Se observă în studii și s-a văzut și la vot o reținere din partea unor categorii mai vulnerabile de a participa în ziua votului, în special în zonele urbane. E vorba de 3-4% dintre cei care ar fi participat, dar suficient să încline balanța într-o bătălie strânsă, așa cum a fost cazul și la Primăria București.

Dacă ne referim la cât de mult se va confirma simularea în decembrie, depinde de vot, probabil că undeva la 60-70% dintre mandate vor fi sigur exact acolo unde le-am estimat.

Cristian Andrei, sociolog

Cu atât mai mult, la alegerile parlamentare, unde prezența este mai mică, probabil în zona de 40%, absenții vor da peste cap multe calcule, în multe județe, apropo  de alocarea mandatelor.

Cât privește campaniile, ele s-au mutat mult în online, unde a fost o aglomerație și o cacofonie de mesaje. Venirea frigului și creșterea numărului de cazuri de Covid-19 vor alunga entuziasmul pe care l-am văzut pe străzi ca în luna septembrie, la alegerile locale.

În ce măsură oamenii de pe lista de candidați influențează votul?

Alegerile parlamentare sunt cele mai politice alegeri, votanții se uită la brandul de partid, la liderii naționali, la performanța guvernamentală sau la atitudinea Puterii față de cetățeni.

Însă o față cunoscută și credibilă poate muta unele voturi, chiar și în aceste condiții, însă nu la fel de mult ca în cazul alegerilor locale. Oamenilor le e mai ușor să voteze pentru cineva care le spune ceva dincolo de o siglă, pe care îl pot „atinge”.

De aceea, se spune că oamenii votează mai degrabă ce le recomandă primarul la Parlament, pentru că pe el îl cunosc și prin el au o legătură cu sistemul politic național.

Citește şi:

Care e marja de eroare  a proiecției, în număr de mandate pe fiecare partid?

La astfel de simulări nu există marjă de eroare, pentru că te bazezi pe rezultatele exacte ale votului, dar din nou: e vorba de o poză la minut de la sfârșitul lunii septembrie care sigur va suferi modificări în următoarele 3 luni.

Dacă ne referim la cât de mult se va confirma simularea în decembrie, depinde de vot, probabil că undeva la 60-70% dintre mandate vor fi sigur exact acolo unde le-am estimat.

De asemenea, poate exista o marjă de eroare specifică acestor locale, din cauză că în foarte multe județe PNL, PSD, USR, ALDE și Pro România au candidat în diverse alianțe, fiind forțați să facem estimări despre scorurile partidelor luate separat.

PRO România e cotată cu mai multe mandate ca PMP, deși la locale a fost un dezastru. Cum explici?

Aici e o chestiune de calcul: Pro România și ALDE vor merge în echipă și am însumat voturile lor, 1+1 – în acest fel noua formațiune are mai multe voturi decât PMP.

Nu există o garanție că își vor utiliza la maximum acest potențial, așa cum ar putea fi și în situația de a supraperforma.

Pe piață a mai apărut o proiecție în care USR e mai bine reprezentat decât la Agenția de Rating Politic. De unde crezi că apare diferența?

USR a avut un scor aproape de 10% la nivel național – consilii județene+București, iar prin metoda proporțională de alocare, algoritmul d’Hondt care e preluat și în legea noastră electorală încă din 1990, este imposibil ca un partid mic să ajungă să aibă în Parlament aproape dublu, spre 20%.

Nu cunosc felul în care au făcut analiza, pot doar bănui că în acele județe unde PNL și USR au candidat în alianță, au extras diferit scorurile PNL și USR.

Citiți și alte articole interesante legate de subiectul alegerilor parlamentare: