Un proiect de lege care prevede unirea României cu R. Moldova a trecut de Camera Deputaților. Extremiștii români au monopolizat mai demult discursul unionist pentru a-l compromite și pentru a face jocul Rusiei.
Proiectul de lege pentru unirea cu Republica Moldova are patru articole și a fost depus de un grup de parlamentari SOS. Acest act legislativ a trecut tacit de Camera Deputaților, adică a fost aprobat automat, fără să mai fie dezbătut în plen, fiindcă a trecut termenul legal, de 45 de zile, în care putea fi dezbătut. Urmează să fie pus pe ordinea de zi din Senat.
Totuși, e greu de crezut că ar putea fi adoptat după ce a primit mai multe avize negative. Consiliul Legislativ precizează că nu se pronunță asupra oportunității legii, dar menționează printre altele o decizie a Curții Constituționale (683/2012) potrivit căreia nu intră în atribuțiile parlamentului să ia decizii de acest fel pentru că doar președintele este cel care reprezintă statul român „în planul politicii externe”, deci el „conduce și angajează statul” în relațiile externe.
De ce proiectul unirii în viziunea lui Șoșoacă nu poate fi pus în aplicare: 10 motive
Consiliul Economic și Social explică și mai clar de ce a avizat negativ proiectul unionist gândit de europarlamentara Diana Șoșoacă, o admiratoare deschisă a președintelui rus Vladimir Putin:
(1) Potrivit Constituției Republicii Moldova, „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale” (Art. 142).
(2) Unirea nu poate fi „forțată de o lege a statului român”, ci trebuie să aparțină cetățenilor celor două state.
(3) Proiectul e „excesiv lacunar” fiindcă nu sunt reglementate mecanismul juridic al unirii, efectele asupra cetățeniei, continuitatea ordinii juridice, organizarea administrativ-teritorială, regimul electoral, protecția minorităților, tranziția sistemelor de protecție socială, sănătate, educație, fiscalitate, iar lipsa acestora „creează un risc major de insecuritate juridică”.
(4) Proiectul nu conține garanții pentru consultarea democratică a cetățenilor vizați.
(5) Fără un cadru de garanții și tranziție, se pot amplifica tensiunile sociale.
(6) Propunerea nu conține felul în care poate fi pusă în practică și nici impactul.
(7) Unirea ar presupune modificarea teritoriului României, a cetățeniei, a suveranității și, implicit, a întregii ordini constituționale.
(8) Parlamentul României nu poate decide unilateral modificarea granițelor țării și unirea în afara unor consultări populare.
(9) Propunerea are un caracter declarativ și stabilește prin art. 2 că „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova", iar prin art. 3 abilitează guvernul „să înceapă de urgenţă, imediat, negocieri cu autorităţile de la Chişinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova", ceea ce încalcă limitele Parlamentului și suveranitatea R. Moldova.
(10) Propunerea ignoră implicațiile juridice complexe în raport cu UE și NATO, iar unirea „ar produce efecte directe asupra frontierelor externe ale UE și asupra arhitecturii de securitate necesitând acorduri și tratate internaționale suplimentare”.
Rusia e nervoasă că România devine tot mai influentă în Republica Moldova
Extremiștii români au monopolizat mai demult discursul unionist, pe de o parte pentru a-l compromite, și pe de altă parte pentru a face jocul Rusiei în cazul în care ar apărea posibilitatea reală a unificării. George Simion, cu sloganul pictat pe toate zidurile „Basarabia e România”, a intrat de peste 10 ani în această ecuație, iar la Chișinău și Kiev este persona non grata, în vreme ce mentorul său Călin Georgescu îl imită din admirație pe Vladimir Putin și ar fi vrut să mute azimutul țării spre Est, dacă ar fi câștigat în 2024 prezidențialele.
În 2023, Diana Șoșoacă a depus un proiect aproape identic cu cel care tocmai a trecut de Camera Deputaților, cu toate avizele negative primite. Anul acesta, parlamentarii SOS au reluat ideea, după ce președinta R. Moldova, Maia Sandu, a sugerat că unirea cu România ar putea fi planul de rezervă al Chișinăului, dacă mica republică nu poate intra în Uniunea Europeană pe cont propriu.
Proiectul de lege propus de SOS vine să arunce în derizoriu ideea, pentru că Diana Șoșoacă lucrează în dublu sens: subminează ideea promovând-o. În martie, ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, se arăta iritat că „în principalele funcţii de stat de la Chișinău sunt numiţi foşti şi actuali funcţionari români”, că „securitatea Republicii Moldova, sistemul său energetic şi bancar sunt plasate sub controlul direct al Bucureştiului”, și insista că „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova”.
La sfârșitul anului 2017, tot un ambasador rus, Valeri Kuzmin, încerca să-i convingă pe oficialii români că proiectul unirii poate fi pus în practică oricând „în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului“, „ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat și în Crimeea“. Diplomatul sugera atunci că ideea reunificării este nu doar bine văzută la Kremlin, ci chiar recomandată. Ce însemna această propunere? O unire după proiectul Kremlinului, adică o integrare în sfera de influență a Moscovei.
Astăzi, Rusia e nervoasă că România devine tot mai influentă în Republica Moldova și își continuă diversiunile pe liniile de forță cele mai sensibile. Șoșoacă e unul dintre instrumentele grosiere pe care le folosește, dar sunt altele mult mai puțin vizibile și eficiente.
Unirea le-ar putea oferi rușilor pretextul perfect pentru o destabilizare mai serioasă decât cea din 24 noiembrie 2024, mai ales dacă Ucraina nu e susținută suficient de europeni. Republica Moldova e un spațiu complicat cu aproape 100.000 de etnici ruși, cu o enclavă controlată de foști KGB-iști și cu o autonomie găgăuză rusofilă. S-ar putea descurca România cu această zonă fragmentată?
Autor: Sabina Fati
Grindeanu: PSD își asumă guvernarea și funcția de premier
Nicușor Dan și Ilie Bolojan, la recepția de Ziua Independenței SUA. Ce mesaje au transmis (Video)
Reacția lui Leo Messi după ce a devenit cel mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale
Cum au ajuns talibanii la Bruxelles pentru o întâlnire discretă
