Cum se poate citi ecuația absenței lui Nicușor Dan de la Kiev în paralel cu prezența partenerei sale Mirabela Grădinaru acolo? Și cum e perceput mesajul în Ucraina și Rusia?
Președintele României a preferat să participe la summitul de la Kiev de la distanță, fără să trimită niciun înalt oficial acolo. Nicușor Dan e foarte ocupat cu „blocajul politic” pe care îl „credea depășit” și cu prerogative care nu țin de Palatul Cotroceni, dar pe care și le-a asumat, cum ar fi legea salarizării cu termen pe 31 august, pentru care caută consens pentru ca România să nu piardă bani importanți din PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență.
Totuși, un președinte care nu poate pleca din țară nici măcar pentru o zi își consumă întreg capitalul extern în crizele interne. Se poate înțelege că blocajul în care a ajuns România, fiindcă Nicușor Dan a depășit termenul constituțional de numire a unui premier, nu mai e doar o problemă de politică internă, ci a devenit cu cost de politică externă.
La Kiev s-au sărbătorit 35 de ani de independență a Ucrainei și cu această ocazie a avut loc reuniunea Coaliției de Voință în format hibrid, unde președintele român a intrat prin Zoom. În paralel, soția președintelui ucrainean, Olena Zelenska, le-a invitat pe primele doamne din statele Coaliției să discute despre protecția copilului și sănătate mintală. Mirabela Grădinaru, partenera președintelui, a fost la Kiev singura prezență românească. Totuși, nu prezența ei ar trebui discutată, ci absența lui.
România a fost reprezentată la nivelul cel mai puțin angajant
Cum se poate citi această ecuație în celelalte cancelarii europene? Și cum e perceput mesajul la Kiev și la Moscova? Mesajul e simplu de decodificat: România a fost reprezentată la nivelul cel mai puțin angajant posibil. A fost, în cele din urmă, un vid de reprezentare, umplut de prezența elegantă a doamnei Grădinaru, care putea să se reprezinte, însă, doar pe sine. Chiar și așa, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a invitat-o la Chișinău pe 27 august, la aniversarea celor 35 de ani de independență ai republicii de dincolo de Prut.
Nu doar Nicușor Dan a lipsit. Nici Polonia, statul care a desfășurat cea mai mare logistică în sprijinul Ucrainei, nu și-a trimis pe nimeni la Kiev, iar online a fost prezent ministrul de Externe Radoslaw Sikorski, care a spus la începutul intervenției sale că îl reprezintă pe premierul Donald Tusk.
La Varșovia există o coabitare complicată și plină de tensiuni între președintele conservator Karol Nawrocki și primul ministru liberal. În plus, relația polono-ucraineană s-a deteriorat după ce Volodimir Zelenski a decis să acorde unei unități militare titlul onorific „Eroii UPA”. Gestul lui a provocat indignare în Polonia, unde UPA, Armata Insurecțională Ucraineană, este considerată responsabilă pentru masacrarea a circa 100.000 de civili polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ce a ratat Nicușor Dan nefiind prezent la Kiev?
La Kiev a mers, în prima sa vizită externă, noul premier al Marii Britanii, Andy Burnham. În total, zece lideri europeni au fost prezenți la ceremoniile de sărbătorire a independenței Ucrainei și la discuțiile despre sprijinul pentru Ucraina. Ce a ratat Nicușor Dan, nefiind prezent acolo?
(1) s-a produs o atenuare și mai mare a vocii Bucureștiului în plan regional;
(2) absența din fotografia de grup comunică în limbaj vizual cine stă la masa deciziilor, dincolo de marile puteri;
(3) bilateralele de pe culoar, pe care Nicușor Dan nu le-a valorificat mai deloc de când e președinte, discuții în marjele marilor summituri în care liderii se cunosc mai bine, pot fi mai convingători și pot negocia situații avantajoase pentru țările lor;
(4) a pierdut oportunitatea de a deveni el însuși mai vizibil. Maia Sandu, cu resurse infinit mai mici decât cele ale României, a folosit mereu la maximum astfel de ocazii pentru țara ei. La Kiev, Maia Sandu i-a oferit lui Volodimir Zelenski o distincție și a primit la rândul ei una;
(5) poziționarea în dosarul apărării aeriene, fiindcă reuniunea de la Kiev a avut ca subiect central interceptoarele. România are o problemă serioasă cu dronele rusești din Delta Dunării din Marea Neagră și un interes imediat în arhitectura antiaeriană regională. Prin Zoom, o pledoarie de acest fel se pierde în ordinea de zi;
(6) Nicușor Dan a lipsit la discuția despre transferul de tehnologie SCALP, e vorba despre racheta de croazieră franceză cu rază lungă, echivalentul rachetelor britanice Storm Shadow. Londra și Parisul au oferit Ucrainei tehnologia necesară pentru a produce și întreține astfel de rachete de apărare. Producția locală de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina are implicații imediate și pentru România, care începe să rămână în urmă, în vreme ce polonezii vor produce rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
Peste 40 % dintre români resping direct sprijinul pentru Ucraina
Președintele Nicușor Dan nu s-a profilat până acum ca un actor nici măcar în politica regională. Se menține la nivel retoric pe direcția bună, dar nu are niciun fel de inițiative prin care să pună în valoare țara.
În plus, criza internă întreținută chiar de la Cotroceni, prin absența nominalizării unui premier, afectează tot mai mult deciziile de politică externă. E posibil, însă, ca absența de la Kiev să aibă legătură și cu anumite calcule electorale pe care le face Nicușor Dan. Sondajele arată că 43% dintre români sunt de părere că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor Ucrainei, 31% susțin ajutorul umanitar, 12% pe cel financiar, și doar 10% ajutorul militar (INSCOP, februarie 2026).
Poate că președintele nu vrea să se expună în fața celor peste 40% dintre români care resping direct sprijinul Ucrainei, deși el personal a avut mereu mesaje de susținere pentru țara vecină. În fond, toate gesturile lui Nicușor Dan de a intra în grațiile lui Donald Trump, fără a câștiga nimic din această politică, ar putea converge în această direcție, de a juca de la distanță, cărțile europene pro-ucrainene.
Autor: Sabina Fati
Locul unde nu ai nevoie de bani pentru parcare. Taxa se achită prin rugăciune
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ”, de 23 de ori mai greu decât planeta noastră. Dar ceva nu se leagă
Harta valurilor de căldură în România. Județele cu cele mai multe zile de caniculă în plus din 1961
Nou scandal monstru inițiat de Cristiano Bergodi în Liga 1. A sărit la bătaie după Dinamo - U Cluj
