Noi ferestre de oportunitate sunt deschise în fața României în acest moment geo-economic, însă ele ar putea fi ratate spectaculos din cauza risipei de bani publici din anii anteriori ce a dus la deficitul de acum și limitarea fondurilor disponibile pentru a fi investite în proiectele strategice.
În octombrie, consultantul grec în strategie și dezvoltare Fanis Ougrinis lansa în publicația elenă The Opinion ideea unei „Banane balcanice”, un arc economic – industrial ce ar lega Salonicul – Sofia – Ruse – București – Timișoara/Arad, ca replică pentru Blue Banana din Europa de Vest, având drept nod principal de export Portul Salonic.
În geografia economică, conceptul „banană” descrie un coridor urban neîntrerupt, superdezvoltat economic și dens populat, ce se întinde pe teritoriul mai multor țări. Denumirea vine de la forma arcuită de pe hartă, asemănătoare cu o banană.
Bananele Europei
Cea mai renumită este „Banană Albastră”, care constituie coloana vertebrală industrială și urbană a Europei de Vest. Termenul descrie un arc ce se întinde, în linii mari, de la Manchester până la Milano, găzduind aproximativ 110 milioane de locuitori și generând un PIB estimat la peste 4,5 trilioane de euro.
În afara acesteia, au mai fost identificate alte cinci „banane”, adică nişte coridoare economice coerente, cu dimensiuni și potențial variate:
- „Banana de Aur” (de la Valencia la Florența)
- „Banana Verde” (de la Trieste la Gdańsk)
- „Banana Portocalie” (de-a lungul Golfului Finlandei)
- „Banana STRING” (de la Hamburg la Stockholm)
- „Axa Atlantică” (din Galicia până la Lisabona).
Consultantul grec scria la începutul lunii octombrie că s-au creat treptat condițiile pentru constituirea unei entități corespunzătoare pe flancul sud-estic al UE: o Zonă Industrială Euro-Balcanică, menită să servească drept extensie sudică a Inițiativei celor Trei Mări, aflată în plină dezvoltare.
Acest arc ar conecta Grecia, Bulgaria și România într-un lanț integrat de producție, comerț și tehnologii avansate. Integrarea instituțională deplină a regiunii în Piața Unică și în Spațiul Schengen elimină frontierele, permițând libera circulație a bunurilor și serviciilor.
Spre deosebire de ruta care, deși scurtă din punct de vedere geografic, implică proceduri vamale complexe prin țări din afara UE de-a lungul Coridorului 10, acest coridor estic creează un spațiu economic cu o populație de 30 de milioane de locuitori, menționa expertul elen.
Axa în cauză este un lanț coerent de noduri industriale și de tranzit specializate, cu următoarele coordonate și posibile roluri în această construcție, conform articolului din The Opinion:
- Salonicul domină extremitatea sudică, servind drept principală poartă de acces maritim. Datorită portului său, zonelor industriale Sindos-Kalochori-Kilkis, centrelor de transport intermodal și infrastructurii turistice, orașul este ideal poziționat pentru a funcționa ca un centru de logistică, servicii bancare, servicii administrative pentru companii și cercetare științifică, cu o arie de acoperire ce cuprinde întregul hinterland balcanic.
- Mai spre nord, Sofia funcționează în principal ca un centru tehnologic, în timp ce, la est de aceasta, Plovdiv constituie cel mai important cluster industrial din Balcani, specializat în componente auto, electronică și inginerie mecanică.
- Această axă intersectează Dunărea în dreptul complexului Ruse-Giurgiu, un nod pentru transportul fluvial de mărfuri către Europa Centrală și centrul unei regiuni agricole vaste și extrem de productive.
- Mai departe, Bucureștiul și Ploieștiul găzduiesc principalele centre industriale grele ale peninsulei, în special în domeniul producției auto și chimice din România. Extremitatea nord-vestică a acestei „banane” se află la Timișoara, în Transilvania, în proximitatea clusterelor industriale din Ungaria, Austria și Germania.
Cum poate fi valorificat acest climat favorabil, în viziunea lui Fanis Ougrinis
- Crearea unei astfel de zone de dezvoltare ambițioase necesită o serie de intervenții coordonate. Modernizarea rețelei feroviare reprezintă obiectivul principal, întrucât conexiunea rutieră existentă este singura legătură considerată, în prezent, satisfăcătoare. Linia care leagă Salonicul de Sofia, Ruse și București necesită o modernizare imediată, transformarea într-o linie electrificată cu dublu fir și regim de mare viteză, permițând astfel mărfurilor și pasagerilor să traverseze regiunea în doar câteva ore.
- Integrarea energetică prin intermediul „Coridorului Vertical” propus este considerată imperativă. Conectarea unităților plutitoare de stocare și regazificare (FSRU) și a gazoductelor grecești cu rețelele din Bulgaria și România, coroborată cu noi interconexiuni electrice pentru transportul energiei verzi, garantează securitatea energetică a regiunii și, implicit, a fiecărei țări în parte.
- De asemenea, este necesară înființarea unor centre logistice în locații strategice din interiorul continentului (porturi uscate), care să funcționeze ca noduri satelit ale Portului Salonic, facilitând astfel fluxul neîntrerupt de mărfuri.
- Nu în ultimul rând, cele trei țări sunt chemate să adopte o strategie comună de atragere a investițiilor, trecând de la competiția reciprocă la o abordare bazată pe colaborare. Un cadru promoțional comun poate atrage investitori importanți, valorificând accesul maritim facil prin Grecia, costurile competitive de producție din Bulgaria și capacitatea de producție la scară largă din România.
Banana balcanică și Coridorul Marea Neagră – Marea Egee
Articolul din The Opinion a fost publicat la doar câteva zile după semnarea 𝗣𝗹𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗔𝗰𝘁̦𝗶𝘂𝗻𝗲 𝗮𝗹 𝗣𝗹𝗮𝘁𝗳𝗼𝗿𝗺𝗲𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗶𝗱𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗡𝗲𝗮𝗴𝗿𝗮̆ – 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗘𝗴𝗲𝗲, ce acoperă legăturile de transport esențiale ale componentei sudice, balcanice, din cadrul Coridorului european de transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee (Coridorul BBA) dintre Grecia, Bulgaria și România.
Citeşte integral analiza ”Banana balcanică”: România și Coridorul Marea Neagră – Marea Egee pe Curs de Guvernare
