Trecutul Securității continuă să provoace controverse în România, la aproape 37 de ani de la căderea comunismului. Foști membri ai structurilor regimului Ceaușescu au rămas în instituțiile statului și după Revoluție, iar influența serviciilor de informații asupra vieții politice și economice continuă să ridice semne de întrebare.
Într-o analiză publicată luni, Le Monde examinează această moștenire, pornind de la dezvăluirile despre trecutul generalului Lucian Pahonțu, care conduce Serviciul de Protecție și Pază (SPP) din 2005.
Publicația franceză arată că investigația Recorder din 26 august, care a documentat prezența lui Pahonțu în structurile de represiune ale regimului comunist, a reaprins neîncrederea în instituțiile statului, într-o perioadă marcată și de criza politică.
Le Monde amintește și reacția președintelui Nicușor Dan, care a respins concluzia că Pahonțu ar fi participat la reprimarea manifestanților, în ciuda documentelor prezentate de jurnaliști.
Un „eșec sistemic” după căderea comunismului
Istoricul Stejărel Olaru explică, pentru Le Monde, că România nu a trecut printr-o ruptură clară de vechile structuri comuniste, spre deosebire de alte state din Europa de Est. „Justiția de tranziție din România a fost un eșec sistemic”, afirmă istoricul, care pune această situație în special pe seama absenței unei legi a lustrației, prin care foștii reprezentanți ai regimului comunist ar fi fost îndepărtați din anumite funcții publice.
Această continuitate a personalului a favorizat, în opinia sa, legăturile dintre serviciile de informații, justiție și politică.
Olaru estimează că aproximativ 80% dintre persoanele recrutate de SRI în anii '90 proveneau din fosta Securitate. Proporția ar fi scăzut între timp, însă istoricul subliniază că trecutul unor persoane aflate în funcții importante continuă să iasă la iveală.
El amintește și dificultățile întâmpinate de cercetători în accesarea arhivelor. Unele documente au fost distruse după Revoluție, altele au fost ascunse sau folosite în scopuri politice.
Potrivit datelor prezentate în analiza Le Monde, Securitatea avea aproximativ 30.000 de membri în 1989, dar se sprijinea pe o rețea mult mai largă. Cel puțin 650.000 de persoane au colaborat cu poliția politică între 1948 și 1989.
Câtă putere au, de fapt, serviciile secrete
Le Monde abordează și acuzațiile potrivit cărora serviciile de informații ar controla România, formând un așa-numit „stat paralel”. Istoricul Mădălin Hodor, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), consideră că realitatea este mai nuanțată. El recunoaște existența unei influențe a serviciilor în politică și economie, dar respinge ideea că acestea ar fi atotputernice.
În opinia sa, problema ține și de responsabilitatea politicienilor care au obligația să controleze activitatea serviciilor de informații. „Fără stăpân, câinele poate considera că este lăsat să facă ce vrea”, explică istoricul, într-o metaforă folosită în discuția cu Le Monde.
Hodor amintește că SRI nu are un director de peste trei ani, de la demisia lui Eduard Hellvig, în iulie 2023.
Nicușor Dan a promis în repetate rânduri că va face o propunere pentru conducerea serviciului, dar a amânat numirea. Președintele a explicat că nu a dorit să suprapună negocierile pentru formarea unui guvern cu discuțiile politice privind conducerea SRI.
Cazul Pahonțu și reacția lui Nicușor Dan
Generalul Lucian Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate și s-a aflat în dispozitivul din zona Universității – Intercontinental în timpul Revoluției din decembrie 1989, potrivit documentelor prezentate de Recorder.
Unitatea din care făcea parte a participat și la intervenția împotriva manifestanților din Piața Universității, în iunie 1990. Rolul personal al lui Pahonțu în reprimarea protestelor nu a fost însă stabilit.
După apariția investigației, Nicușor Dan l-a apărat pe șeful SPP, afirmând că acesta nu se află în situația unei persoane care a reprimat manifestanți. „Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a declarat președintele, care a invocat și verificările făcute la numirea generalului în funcție, în urmă cu 21 de ani.
Între timp, Jandarmeria Română a confirmat că deține documente despre activitatea lui Pahonțu în perioada Revoluției și a Mineriadei, dar a refuzat să le facă publice, motivând că sunt clasificate drept „secrete de serviciu”. Instituția susține că documentele arată că generalul și-a îndeplinit atribuțiile în condiții de legalitate.
Atac sângeros asupra aeroportului din Riad: 12 morți, peste 300 de răniți și sute de zboruri afectate. Trump ia în calcul intervenția SUA
Diferențe clare: Cum s-a schimbat jocul FCSB după venirea lui Laurențiu Reghecampf
Dosarul „10 august” revine în instanță, la trei zile după ce faptele s-au prescris. Victimele se pregătesc să meargă la CEDO
Atac la o școală din Franța: Directorul și o profesoară, împușcați cu o armă de vânătoare de un elev
