Activiștii Greenpeace România protestează în mijlocul albiei secate a Parcului Natural Comana pentru a atrage atenția autorităților asupra urgenței climatice care mistuie România.
Activiștii au afișat mesaje de conștientizare a efectelor schimbărilor climatice: „Cea mai rece vară care ne-a rămas”, „Viitorul rămâne fără apă”, „Stop combustibili fosili, protejați apa”, „Who pays?” („Cine plătește?”).
Parcul Natural Comana, cunoscut ca Delta Neajlovului sau Balta Comana, este a doua arie protejată, ca biodiversitate, dar și ca suprafaţă, după Delta Dunării.
Delta Neajlovului găzduiește 141 de specii de păsări, din care jumătate sunt protejate internațional, 19 specii de pești (din care țigănușul și cleanul de Comana se găsesc doar în această arie protejată) și 31 de specii de mamifere.
Secetă severă în România
România se confruntă în prezent cu o perioadă de secetă severă, cu impact semnificativ asupra resurselor de apă și a ecosistemelor. 658 de localități primesc în continuare apă cu restricții, în anumite intervale orare.
Astfel, „388 de localități aflate în sisteme centralizate de alimentare cu apă, primesc apă în anumite intervale orare. 270 de localități care nu au sisteme centralizate de apă, suferă din cauza secetei și au fântâni secate”, cum precizează Apele Române.
Semnale alarmante - de ce nu facem ceva?
Schimbările climatice sunt alimentate de emisii de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane, în principal din arderea combustibililor fosili. Această activitate intensifică nu doar valurile de caniculă cu temperaturi record, ci și seceta, fenomen ce devine tot mai frecvent, prelungit și devastator.
Actuala vară ne oferă semnale alarmante și ne îndeamnă la acțiuni rapide. Uniunea Europeană și-a asumat ferm angajamentele pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, iar România, ca stat membru al UE, trebuie să își îndeplinească aceste obiective.
Proiectele noi de explorare a gazelor fosile sunt în contradicție cu obiectivele de limitare a schimbărilor climatice.
„Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale. Cu toate acestea România sprijină noi proiecte de combustibili fosili care agravează criza climatică și seceta, cum este proiectul Neptun Deep. Raportul ERCST estimează o amprentă totală de carbon de aproximativ 209 milioane de tone CO₂ pe 20 de ani, ceea ce însemna, în medie, aproximativ 10,4 milioane de tone CO₂ anual, mai mult decat emisiile unor țări într-un singur an”, arată Greenpeace într-un comunicat transmis miercuri.
Greenpeace solicită autorităților naționale și locale să ia măsuri urgente în fața impactului devastator al crizei climatice. România trebuie să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu în luarea deciziilor de licențiere a proiectelor noi de explorare a combustibililor fosili, dar și să își asigure tranziția rapidă și echitabilă către surse de energie sustenabile și regenerabile.
„Evenimentele meteo extreme, cum ar fi canicula prelungită, seceta și scăderea alarmantă a nivelului resurselor de apă, nu sunt fenomene obișnuite. Acestea sunt semnale clare ale unei crize climatice în intensificare, care nu mai poate fi neglijată.
Deja vedem comunități întregi rămase fără apă, cu râuri și lacuri secate, iar asta ar trebui sa ne îngrijoreze. Dacă cineva ar fi diagnosticat cu o boală, ce ar face? Ar face totul pentru a supraviețui, ar face tratamentul. Ar face ce spune doctorul. Majoritatea oamenilor s-ar baza pe știință. De ce nu facem același lucru și în acest caz?
Trebuie să adoptăm măsuri urgente pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și pentru a promova soluții energetice durabile, care să protejeze resursele de apă și mediul înconjurător pentru generațiile viitoare" a declarat Alin Tănase, Coordonator de Campanii în cadrul Greenpeace România.