Topirea gheții polare încetinește viteza de rotație a Pământului, cu consecințe pe care le vom resimți în viața de zi cu zi, afectând traficul pe Internet, tranzacțiile financiare și sistemul GPS.
Criza climatică lungește durata zilelor, deoarece topirea calotelor glaciare remodelează planeta. Fenomenul este o demonstrație puternică a modului în care acțiunile omenirii transformă Pământul, alterând procese naturale care au existat de miliarde de ani, spun cercetătorii.
Zilele devin mai lungi cu câteva milisecunde. Deși pare o modificare nesemnificativă, acest interval poate fi suficient pentru a provoca potențiale întreruperi ale traficului pe Internet, tranzacțiilor financiare și navigației GPS, câteva dintre activitățile care depind de măsurarea precisă a timpului, relatează The Guardian.
Durata zilelor s-a mărit constant de-a lungul perioadelor geologice din cauza forței gravitaționale pe care Luna o exercită asupra oceanelor și a scoarței terestre. Dar topirea gheții în Groenlanda și Antarctica din cauza poluării globale a redistribuit apa stocată la latitudini înalte în oceane, ducând la acumularea unui volum mai mare de apă în apropierea Ecuatorului.
Pământul a devenit astfel mai bombat, astfel că viteza sa de rotație se reduce, iar zilele sunt mai lungi.
Măsurarea timpului se bazează pe ceasurile atomice, instrumente foarte precise. Însă durata exactă a zilei variază din cauza mareelor provocate de atracția Lunii, a impactului climatic și a altor factori precum revenirea lentă a scoarței terestre după retragerea straturilor de gheață formate în ultima era glaciară.
Aceste elemente trebuie luate în calcul, spune Benedikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich, Elveția, unde a fost realizat studiul: "Toate centrele de date care folosesc Internetul, comunicațiile și tranzacțiile financiare se bazează pe măsurarea precisă a timpului. Avem nevoie și de o cunoaștere precisă a timpului pentru navigație, în special pentru sateliți și vehiculele spațiale."
Cercetarea publicată în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA a folosit observații și simulări computerizate pentru a analiza impactul topirii gheții asupra duratei zilei. Rata încetinirii rotației Terrei a variat între 0,3 și o milisecundă pe secol între anii 1900 și 2000. Dar din 2000, pe măsură ce topirea s-a accelerat, rata a crescut la 1,3 milisecunde pe secol.
"Această rată actuală este probabil mai mare ca oricând în ultimele câteva mii de ani. Se estimează că va rămâne cam la un nivel de o milisecundă în următoarele câteva decenii, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse drastic", spun cercetătorii.
Dacă emisiile nu sunt reduse, rata de încetinire va crește la 2,6 milisecunde până în 2100, depășind mareele ca principal factor care influențează durata zilelor, subliniază autorii studiului.
Impactul omenirii asupra planetei a fost demonstrat recent de un studiu care a arătat că extragerea unei cantități imense de apă din rezervele subterane a modificat axa Pământului. Altă cercetare a demonstrat că emisiile de carbon generate de activitățile umane subțiază stratosfera.
T.D.