Inteligența artificială pare să trăiască undeva în cloud. În realitate, are nevoie de clădiri uriașe, mii de servere, cantități enorme de electricitate și, în unele cazuri, de foarte multă apă pentru răcire.
Iar oamenii care se trezesc cu această infrastructură lângă casele lor încep să spună „nu”.
În comunități rurale, suburbii și orașe, centrele de date construite pentru boom-ul AI provoacă o revoltă neașteptată. Oamenii se tem de facturi mai mari la electricitate, de presiunea asupra resurselor de apă, de zgomot și de dispariția terenurilor agricole.
Fenomenul este deocamdată cel mai vizibil în Statele Unite, unde a căpătat și o dimensiune politică surprinzătoare: într-o țară profund polarizată, centrele de date reușesc să aducă de aceeași parte oameni care aproape niciodată nu votează la fel.
Alegători ai lui Donald Trump protestează alături de ecologiști. Fermieri conservatori ajung să aibă aceleași revendicări ca activiștii de stânga. Iar politicieni republicani și democrați, care până de curând se întreceau să atragă investițiile Big Tech, încep să dea înapoi.
O analiză publicată de The Guardian încearcă să explice cum au ajuns centrele de date una dintre puținele teme capabile să treacă peste liniile de partid și dacă revolta locală ar putea deveni o problemă electorală serioasă.
Când AI se mută în vecini
Unul dintre locurile în care schimbarea se vede este Monrovia, un orășel de aproximativ 1.600 de locuitori din Indiana. Google vrea să dezvolte acolo un centru de date pe circa 222 de hectare.
Bryce Gustafson, organizator al Citizens Action Coalition, povestește pentru The Guardian că a discutat cu aproximativ 50 de oameni la un festival local și nu a întâlnit niciunul care să-și dorească proiectul.
Unii îi spuneau explicit că au votat cu Donald Trump și nu înțeleg de ce președintele pe care îl susțin promovează asemenea investiții.
Nu este un caz izolat. Associated Press a descris o întâlnire din Murdock, Nebraska, unde fermieri conservatori și activiști ai organizației ecologiste Sierra Club s-au trezit de aceeași parte a baricadei.
Motivele sunt foarte concrete: terenuri agricole care ar putea dispărea, presiune asupra resurselor de apă, consum uriaș de electricitate și teama că o parte din costuri va ajunge în facturile oamenilor.
„Nu este vorba despre albastru versus roșu”, spune Samantha Barncastle Salopek, politician republican din New Mexico, referindu-se la culorile tradiționale ale democraților și republicanilor.
Șapte din zece americani spun „nu”
Cifrele arată cât de puternică a devenit opoziția. Un sondaj Gallup realizat în martie arăta că 71% dintre americani se opun construirii unui centru de date pentru AI în zona în care locuiesc. Aproape jumătate, 48%, sunt ferm împotrivă.
Iar respingerea traversează granițele politice. Democrații sunt cei mai categorici: 56% se declară ferm împotriva construirii unui asemenea centru în comunitatea lor. Dar și 39% dintre republicani spun același lucru.
Un alt sondaj citat de Associated Press arăta că 60% dintre republicanii înregistrați nu vor un centru de date în apropierea locuinței. Chiar și printre alegătorii MAGA, opoziția ajunge la 53%.
Apa, curentul și zgomotul
Interesant este și ce îi sperie pe oameni. Nu scenariile SF despre inteligența artificială care scapă de sub control sunt principala problemă.
Când Gallup i-a întrebat pe cei care nu vor centre de date în comunitatea lor de ce se opun, răspunsurile au fost mult mai prozaice: consumul de apă și electricitate, poluarea, zgomotul, schimbarea caracterului comunității și posibilitatea creșterii facturilor.
În SUA funcționează deja aproximativ 4.000 de centre de date, potrivit unei analize Axios.
Iar cursa abia accelerează. Amazon, Microsoft, Google, Meta și Oracle ar urma să cheltuiască anul acesta împreună peste 750 de miliarde de dolari pentru investiții de capital, cea mai mare parte a banilor fiind legată de infrastructura necesară AI.
Centrele de date consumau aproximativ 4,4% din electricitatea Statelor Unite în 2023. Până în 2030, ponderea ar putea ajunge aproape de 12%.
În anumite regiuni, rețelele electrice sunt deja puse sub presiune de cererea nouă. Iar aici povestea despre AI încetează să mai fie una despre tehnologie și devine una despre bani: cine plătește pentru centralele, liniile electrice și celelalte investiții necesare pentru a alimenta aceste centre uriașe?
Politicienii încep să dea înapoi
Schimbarea de atmosferă a ajuns deja la politicieni. În Texas, guvernatorul republican Greg Abbott, care până recent promova intens dezvoltarea AI în stat, a oprit aprobarea noilor centre de date care vor să se conecteze la rețeaua electrică, până când autoritățile verifică impactul proiectelor. Cele care nu îndeplinesc cerințele impuse de stat trebuie să fie refuzate de la conectare.
Mesajul său pentru companii a fost neobișnuit de dur: nu au colaborat suficient cu autoritățile și comunitățile și „și-au săpat singure groapa”.
În Michigan, republicanul Mike Rogers, candidat la Senatul SUA, susține un moratoriu de un an.
În Pennsylvania, guvernatorul democrat Josh Shapiro a înăsprit condițiile pentru asemenea proiecte, iar în New York guvernatoarea democrată Kathy Hochul a dispus o pauză de un an pentru marile centre de date.
Subiectul a ajuns până în strategiile pentru alegerile din noiembrie. Associated Press relatează că organizația care coordonează campaniile republicane pentru Senat a pregătit un memorandum despre modul în care candidații ar trebui să răspundă nemulțumirilor alegătorilor.
Axios a identificat, la rândul său, reclame electorale care vorbesc despre centrele de date. Toate sunt împotriva lor.
Trump vrea mai multe. O parte dintre alegătorii lui nu
Aici apare contradicția politică. Donald Trump susține puternic dezvoltarea centrelor de date și vede infrastructura AI drept esențială pentru competiția tehnologică dintre Statele Unite și China.
Președintele spune că investițiile aduc locuri de muncă și venituri comunităților și a susținut accelerarea construirii infrastructurii necesare industriei.
Numai că o parte dintre propriii săi alegători nu mai este convinsă. The Guardian relatează cazul unei femei dintr-o comunitate conservatoare din Texas, întrebată dacă ar fi dispusă chiar să lase Senatul pe mâna democraților pentru a opri centrele de date. „Da”, a răspuns ea. „Întreaga mea comunitate va rupe rândurile.”
Revolta care unește dreapta și stânga
De aici pornește teza lui Aaron Regunberg, autorul analizei publicate de The Guardian și fost parlamentar democrat în Rhode Island.
El consideră că nu asistăm doar la o serie de conflicte locale. Centrele de date ar putea muta furia politică dincolo de confruntarea tradițională dintre stânga și dreapta și ar putea crea o alta: comunități locale împotriva marilor companii tehnologice.
Semnele există deja. Steve Bannon încearcă să transforme opoziția față de AI și centrele de date într-o temă a populismului MAGA. Din cealaltă parte a spectrului politic, Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez au cerut un moratoriu național asupra construirii unor asemenea proiecte.
Nici republicanii, nici democrații nu controlează însă această revoltă. Și poate tocmai aici se află partea cea mai interesantă a poveștii.
Inteligența artificială este prezentată drept una dintre tehnologiile care vor defini viitorul. Dar pentru oamenii care locuiesc lângă infrastructura ce o face posibilă, viitorul nu mai este ceva abstract. Are nevoie de teren. Consumă curent. Folosește apă. Face zgomot.
Și, din ce în ce mai des, oamenii întreabă cine plătește pentru toate acestea.
Bogdan Gavaza, fondatorul Școlii Românești din Haga: România nu se termină la graniță. Întrebarea este ce putem construi împreună
Șase lucruri pe care instituțiile statului pot și trebuie să le facă, dacă iau în serios „cazul Pahonțu”
O singură intervenție asupra unei gene a redus colesterolul „rău” cu peste 50% timp de un an
Ziua 1.649 Kievul, atacat cu drone și în plină zi. Moscova anunță că pregătește „atacuri masive”. Dar Ucraina lovește una dintre cele mai mari rafinării din Rusia. Alertă la Zaporojie
