Greenpeace susține că o deversare de fluide a fost detectată în martie 2026 în perimetrul offshore Domino, parte a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, și acuză autoritățile că nu au verificat incidentul pe teren.
Organizația afirmă că imaginile surprinse de sateliți au indicat o pată de poluare de aproximativ 100 de kilometri lungime și o suprafață de 45 km², echivalentul a circa 6.300 de terenuri de fotbal.
Potrivit unui comunicat Greenpeace remis miercuri Spotmedia.ro, incidentul a fost observat pe 10 martie 2026 prin monitorizare satelitară realizată cu ajutorul sistemelor Copernicus/Sentinel-1 și al platformei de inteligență artificială Cerulean, iar analiza a fost validată de experți în oceanografie.
Organizația susține că pata identificată prezenta caracteristicile unor amestecuri de uleiuri și fluide specifice navelor.
Greenpeace indică drept posibilă sursă a deversării nava suport SKANDI ASSERTER, care deservește platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS, utilizată în proiectul Neptun Deep dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz.
Potrivit organizației, traseul navei s-ar fi suprapus parțial cu urma de poluanți observată din satelit.
Autoritatea Navală Română a confirmat că a primit o alertă prin sistemul european CleanSeaNet, însă nu a trimis echipe de control pe mare, considerând incidentul „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței față de țărm.
În paralel, Ministerul Mediului ar fi solicitat prelungirea termenului legal pentru transmiterea unui răspuns către Greenpeace.
„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor.
Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă este o capitulare în fața marilor poluatori.
România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Organizația mai susține că incidentul nu este singular.
Între 2022 și 2025, Greenpeace a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, pe o suprafață cumulată de peste cinci ori mai mare decât municipiul București.
Specialiștii organizației avertizează că este vorba despre deversări repetate de fluide și substanțe toxice provenite din activități maritime, cu efecte cumulative asupra ecosistemului marin.
Greenpeace cere OMV Petrom și Romgaz să își asume responsabilitatea pentru activitatea navelor subcontractate și solicită autorităților române controale reale și transparente în cazul incidentelor de poluare din largul Mării Negre.
România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare. Are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației
Piața auto în 2026: Dacia scade cu 45%, Toyota și Volkswagen rezistă. Chinezii de la BYD și Chery domină segmentul electric. Topul celor mai cumpărate modele
Senatul a votat o inițiativă AUR care obligă ONG-urile să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor
Ion Țiriac a găsit vinovații în cazul Simona Halep
