5.000 de hectare de pădure nouă vor apărea în Sahara Olteniei, graţie unui program de împădurire finanţat din PNRR.
„Ceea ce pot să spun este că aproape jumătate din suprafețele contractate pentru a fi împădurite din PNRR, vorbim de aproximativ 10.000 de hectare de pădure nou înființate, jumătate din aceste suprafețe sunt în Sahara Olteniei, așa cum o numim.
Asta înseamnă că, deși în Ghidul de finanțare nu există puncte mai multe pentru zonele deșertificate, ci pur și simplu e o finanțare de tipul primul venit, primul servit, putem să constatăm cu ochiul liber că acolo unde e cea mai mare nevoie de pădure, acolo se și plantează cel mai mult”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, citat de Mediafax.
Cererea mare pentru împăduriri în acea zonă este şi datorată faptului că munca e mai ușoară, mai rapidă și mai ieftină.
„E adevărat că e mai ușor de plantat în nisip decât într-o zonă muntoasă. Spre exemplu, costurile sunt mai mici și viteza e una mai mare.
Am participat în premieră anul acesta la o împădurire la care s-a folosit un tractor cu o viteză apreciabilă. Dacă îmi amintesc bine, reușeau să planteze cu un singur utilaj 10 hectare pe zi, ceea ce este foarte mult în comparație cu cât reușim să plantăm la munte, unde totul se face manual, cu puieții cărați în spinare până în vârful muntelui, pentru că altcumva nu se poate”, a explicat ministrul.
Modul în care încălzirea globală afectează România este din ce în ce mai evident. În sudul ţării terenurile arabile se transformă treptat în deşert, în ceea ce deja se numeşte Sahara Olteniei.
Deșertul Olteniei s-a născut dintr-o veche albie a Dunării, care anual avansează spre centrul țării: de la 15 kilometri de albia fluviului, la 30 de km în ultimele 3 decenii, iar ritmul de avansare riscă să fie și mai mare.
Sahara Olteniei pierde anual 1.000 de hectare de terenuri arabile.
Deșertul (terenul nisipos) înaintează cu 0,5 km pe an. Avansul nisipului până la 50 de kilometri de Dunăre poate fi oprit doar prin împăduriri.