Modul în care încălzirea globală afectează România este din ce în ce mai evident. Lacurile au început să sece, din cauza temperaturilor neobișnuit de ridicate din ultima perioadă și a lipsei ploilor. Iar în sudul ţării terenurile arabile se transformă treptat în deşert, în ceea ce deja se numeşte Sahara Olteniei.
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, toate cele mai importante 40 de lacuri ale țării suferă de lipsa apei.
„Coeficientul de umplere este astăzi de 70%, cu 10% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Volumul în principalele 40 de lacuri este astăzi de 3 miliarde mc de apă, mai mic decât aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române, pentru ProTV.
De exemplu, lacul Amara din județul Buzău, cu o suprafață de 800 de hectare, a dispărut complet și în loc a rămas o zonă nisipoasă.
Și lacul din Ipotești - Olt a secat deja pe 40% din suprafața lui de 15 hectare. Apa se retrage cu câțiva centimetri de la o zi la alta.
Este secetă pedologică moderată și puternică pe suprafețe extinse din Moldova, Dobrogea și Oltenia, dar și în părți importante din Muntenia și estul Transilvaniei.
„Deficitul de apă în stratul arabil este de 192 mc pe hectar, o să fie afectate și culturile care s-au semănat în primăvară: orceagul, orzoaica, mazărea care le trebuie apă să vegeteze, să germineze”, a declarat Claudia Dunăreanu, director științific la Stațiunea de Cercetare Șimnic.
Şi ministrul Mediului vorbeşte despre lipsa de apă, chiar şi în fântâni.
"Călătorind aproape în toate judeţele României, şi mai ales în judeţul Bacău, de unde provin eu, mi se spune aproape de fiecare dată că nu mai există apă în fântâni.
Dacă acest lucru se întâmpla o dată la 10 ani sau o dată la 20 de ani în trecut, acum aproape în fiecare vară oamenii se întreabă cum or să-şi adape animalele, cum vor trăi ei înşişi în lipsa unei resurse atât de preţioase, precum apa în fântâni.
Spun asta şi în contextul în care discut cu colegii de la Administraţia Naţională Apele Române aproape săptămânal despre pânza freatică, o resursă epuizabilă, şi despre modul în care seceta afectează rezervele de apă subterană şi supraterană din România", a susţinut Mircea Fechet.
Sahara Olteniei
Ministrul a tras, joi, un semnal de alarmă şi a avertizat că Sahara Olteniei pierde anual 1.000 de hectare de terenuri arabile, iar acest lucru nu poate fi combătut decât prin împăduriri rapide.
"Am fost personal în sudul României, în judeţul Dolj, în judeţul Mehedinţi, şi am văzut cu ochii mei cum deşertul înghite, pur şi simplu, suprafaţa arabilă de acolo. E foarte greu să te gândeşti măcar cum trăieşte o comunitate dependentă de agricultură, în condiţiile în care în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile.
Acest lucru nu poate fi combătut, după ştiinţa noastră actuală, decât prin nişte împăduriri rapide (...) Tot experţii ne spun că, dacă nu acţionăm rapid, în România, în 20 de ani sau poate puţin mai mult timp, vom avea un climat arid, vom avea o climă foarte similară cu clima Greciei.
E adevărat că, într-o primă fază, mulţi oameni s-au bucurat când au aflat această veste, însă, dacă ne referim la modul în care va afecta agricultura, la modul în care va afecta alte sectoare economice şi la viaţa oamenilor de zi cu zi, până la urmă, nu e nicio bucurie să suferim atât de repede o schimbare atât de profundă", a spus Mircea Fechet, la conferinţa "Romanian Business & Investment Roundtable".
Ministrul Mediului a vorbit şi despre inundaţiile tot mai dese.
"Când merg în judeţe afectate de inundaţii şi mi se spune că, statistic vorbind, acele fenomene nu pot să apară decât o dată la 200 de ani, şi ei au avut inundaţii şi acum un an şi acum 5 ani, fără îndoială că trecem de la această statistică şi de la aceste proiecţii la viaţa de zi cu zi", a afirmat Fechet, citat de Agerpres.