Iulie 2024, luna record de căldură ca număr de zile consecutive – temperatură și secetă – readuce în atenție întinsele zone din România aflate în plină deșertificare.
Dincolo de generalitățile vehiculate în spațiul public – de la administrație și până la activiștii de pe rețelele sociale – stau cifrele. Să construim, mai întâi, un tablou din aceste cifre:
- Terenurile nisipoase pe care nu se mai poate face agricultură tradițională pentru România au ajuns la 400.000 de hectare.
- Alte 800.000 de hectare sunt în pericol de a deveni deșert într-un deceniu.
- Alte 11,2 milioane de hectare sunt în pericol să-și scadă umiditatea din sol până în 2050.
- Deșertul Olteniei s-a născut dintr-o veche albie a Dunării, care anual avansează spre centrul țării: de la 15 kilometri de albia fluviului, la 30 de km în ultimele 3 decenii, iar ritmul de avansare riscă să fie și mai mare.
- Deșertul (terenul nisipos) înaintează cu 0,5 km pe an
- Avansul nisipului până la 50 de kilometri de Dunăre poate fi oprit doar prin împăduriri.
- Cauzele: o lungă listă
- Terenurile pierdute în fața nisipului nu mai pot fi recuperate pentru culturi de legume sau cereale.
- Aclimatizarea unor specii exotice care sunt întreținute prin irigarea prin picurare este soluția utilizării terenurilor nisipoase.
- Pe lângă Oltenia, și alte regiuni sunt în pericol să devină deșertice până în 2050. Dobrogea este regiunea cea mai amenințată.
Terenurile nisipoase din sudul țării nu sunt un fenomen nou, cel puțin așa susțin specialiștii români. Natura și oamenii, prin politicile administrative și economice aplicate, au dus la creșterea vitezei cu care nisipul ocupă tot mai mult teren.
Puțină istorie – albia Dunării și migrația spre nord a nisipurilor
Malurile Dunării ar fi, conform acestora, punctul de plecare de la care se extinde an de an terenul nisipos al României. Prima lucrare care a abordat fenomenul la nivel științific a fost studiul „Cercetări asupra nisipurilor din sudul Olteniei”, semnată de autorii ing. dr. Constantin D. Chiriță și ing. Teodor P. Bălănică și publicată în 1938.
Însă viteza cu care se extind suprafețele nisipoase în ultimii ani este alarmantă.
Timp de sute de mii de ani, aceste terenuri au avansat 15 kilometri de la Dunăre până la Poiana Mare, județul Dolj, în timpul domniei lui Carol I.
Știm asta pentru că în drum spre frontul din Bulgaria, unde s-a desfășurat Războiului de Independență dintre 1877-1878, Carol I a observat că Poiana Mare era o comuna care începea să fie cu terenuri nisipoase spre Dunăre, așa cum reiese din notările istorice ale vremii.
Acum, în 2024, nisipul a avansat până la cel puțin 30 de kilometri de cursul Dunării, până în localități ca Mârșani, județul Dolj.
Deșertul a câștigat, în ultimii 30 de ani, încă 15 kilometri, adică jumătate de kilometru pe an:
Tabloul cifrelor
Pentru că deșertificarea este o problemă tot mai evidentă, are o instituție care se ocupă cu studiul acestui fenomen.
Este vorba de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA).
Olga Vizitiu, directorul ICPA, a declarat pentru Curs de Guvernare că, „la nivelul țării noastre, 11.298.069,03 ha sunt susceptibile de degradare prin aridizare și posibilă deșertificare. Din acestea, 7.546.349,87 ha (66,8%) prezintă susceptibilitate mare, 2.970.082,19 ha (26,3%) prezintă susceptibilitate moderată”.
Datele se regăsesc și în Strategia Națională privind Prevenirea și Combaterea Deșertificării și Degradării terenurilor 2019-2030:
„Creșterea temperaturilor medii anuale cu 0,2-0,6°C, în ultimii 10 ani, a relevat tendința clară de intensificare și extindere a fenomenelor de deșertificare și degradare a terenurilor, în special în zonele de sud și est ale țării”, este scris în strategia amintită.
- 400.000 de hectare sunt deja nisipoase
În România, ca urmare a fenomenelor de aridizare și deșertificare, sunt peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, pe care producțiile agricole sunt semnificativ diminuate, spune profesorul universitar Ioan Jelev, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice și cercetător.
Și mai știm că peste o treime din suprafața arabilă a țării prezintă risc de aridizare și chiar deșertificare, potrivit unui studiu recent al Ministerului Mediului.
- 800.000 de hectare de teren arabil riscă să devină deșert în cel mult un deceniu
Este vorba de peste 800.000 de hectare de teren arabil în pericol de deșertificare, pe care fermierii practică agricultura din ce în ce mai greu. Cele mai afectate de fenomen sunt județele Olt, Dolj și Mehedinți.
- 11,3 milioane de hectare de teren sunt în pericol de degradare prin aridizare
De asemenea, peste 11,2 milioane de hectare de teren sunt în pericol de degradare prin aridizare, din cauza temperaturilor foarte ridicate și prezintă un risc major de deșertificare, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București.
Pentru toate aceste suprafețe, specialiștii atrag atenția că nu se poate vorbi de terenuri deșertice.
„Deocamdată, vorbim de pericolul deșertificării. Desigur că, în funcție de evoluția viitoare a climei în sens nefavorabil, corelat și cu evoluția calității solurilor (deșertificarea se determină în funcție de mai mulți factori, precum clima, evoluția calității solurilor, apă), ar putea apărea teoretic pe termen lung și foarte lung astfel de situații”, a mai explicat Ioan Jelev, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice și cercetător.
Citește integral analiza Deșertul din Oltenia tinde să-și dubleze suprafața, dunele avansează cu 0,5 km pe an. Cum să ne salvăm suprafața agricolă a țării pe Curs de Guvernare.