Coiful de la Coțofenești a fost prezentat, luni, la Muzeul Național de Istorie a României, după o restaurare realizată prin metode experimentale, care a reușit să remedieze cea mai gravă deformare provocată în timpul furtului din Muzeul Drents.
Artefactul este acum foarte aproape de forma pe care o avea înainte de jaf, însă mai sunt necesare intervenții înainte de expunerea sa, programată pentru 15 ianuarie.
Restaurarea a costat câteva zeci de mii de euro, iar a treia brățară dacică furată tot nu a fost încă recuperată.
La evenimentul de la Muzeul Naţional de Istorie a României au fost prezenţi viceprim-ministrul Marian Neacşu, procurorul general Cristina Chiriac, ministrul Culturii Ioana Ciocan şi directorul MNIR, Cornel Ilie.
Cum s-a făcut restaurarea
Cea mai dificilă etapă a restaurării, îndreptarea coifului, a fost încheiată, a declarat Alexandru Dozsa, specialistul care s-a ocupat de refacerea obiectului de patrimoniu. În momentul în care a fost recuperat, coiful era puternic turtit, iar intervenția a presupus readucerea treptată a metalului la forma inițială.
„Intrăm în ultima etapă a acestui proces şi ceea ce o să vedeţi astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic aşa, printr-o traumă destul de mare”, a explicat Alexandru Dozsa.
Restauratorul a precizat că a folosit metode experimentale, pe care nu le mai aplicase până acum. Pentru fiecare etapă a intervenției au fost realizate mulaje dintr-un material termoplastic, atât la interiorul, cât și la exteriorul coifului. Acestea au permis aplicarea controlată a presiunii pe suprafețe cât mai mari, astfel încât metalul să poată fi readus treptat la forma dorită, fără a fi deteriorat.
„Metodele sunt experimentale, vă spun acest lucru din cauză că nu am mai lucrat în acest fel. Eu personal nu am mai încercat aceste metode”, a spus specialistul.
Coiful este acum foarte aproape de forma pe care o avea înainte de furt, însă restauratorii nu dispun de măsurători exacte ale obiectului în starea sa inițială. Forma anterioară jafului este documentată doar fotografic, astfel că Alexandru Dozsa s-a ghidat și după o replică aflată în colecția muzeului.
Aceasta reproduce forma originalului, dar a suferit, la rândul ei, unele deformări, motiv pentru care nu a putut fi folosită ca reper absolut.
Mihaela Simion, director adjunct al MNIR, a explicat că readucerea coifului la forma exactă de dinaintea furtului nu reprezintă neapărat obiectivul obligatoriu al unei restaurări.
„Furtul prin care a trecut face parte din anamneza sa. Este o practică general-universală, un model de bună practică pentru absolut toate obiectele muzeale şi evident că, într-o formă sau alta, istoria fabuloasă a acestei piese conţine în acest moment şi acest eveniment dramatic. Tocmai de aceea, aducerea la forma absolut iniţială nu este un standard de bună practică”, a declarat aceasta.
Coiful nu poate fi încă expus în poziția normală
Deși cea mai importantă etapă a restaurării a fost încheiată, obiectul nu poate fi încă expus în poziția sa obișnuită. Unul dintre obrăzare este desprins, iar coiful nu are, în acest moment, stabilitatea necesară pentru a fi prezentat astfel.
De asemenea, mai există deformări în zona frontală, în dreptul ochilor, și în partea din spate. Urmează reatașarea obrăzarului și ranforsarea unor fisuri, după care artefactul va putea fi introdus în circuitul expozițional.
Directorul MNIR, Cornel Ilie, a anunțat că restaurarea a costat câteva zeci de mii de euro. Suma va fi dedusă din valoarea totală a asigurării, care se află în prezent în seiful Guvernului României și care urmează să fie returnată după încheierea procesului de restaurare.
Coiful de la Coțofenești va putea fi văzut din nou de public începând cu 15 ianuarie, la Muzeul Național de Istorie a României. În ceea ce privește eventualele împrumuturi pentru expoziții în străinătate, Cornel Ilie a precizat că orice solicitare va fi analizată „foarte, foarte serios”.
„Mă bucur că am prilejul de a mă reîntâlni cu una dintre cele mai importante efigii ale culturii noastre vechi, că ea va fi din nou expusă. Nu vom precupeţi niciun efort să recuperăm şi brăţara care nu este încă în patrimoniul nostru”, a declarat viceprim-ministrul Marian Neacșu, prezent la eveniment.
Furtul care a provocat pagube importante patrimoniului românesc
Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda, unde erau expuse în cadrul unei expoziții dedicate Daciei. Obiectele fuseseră împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României.
Hoții au folosit explozibili pentru a forța o intrare în muzeu, apoi au spart vitrinele și au luat piesele de patrimoniu. Au fugit de la locul jafului, abandonând o mașină incendiată.
După mai multe arestări și o amplă anchetă, coiful și două dintre brățările dacice au fost recuperate și returnate României, la mai bine de un an de la furt. Cea de-a treia brățară este în continuare dispărută.
Potrivit Parchetului olandez, suspecții nu pot restitui brățara, însă nu au explicat de ce aceasta nu poate fi recuperată.
