Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, recuperate la 14 luni după ce au fost furate dintr-un muzeu din Olanda, au revenit în țară.
Aeronava care a transportat coiful de aur de la Coţofeneşti şi cele două brăţări dacice recuperate după furtul comis anul trecut la Muzeul Drents din Assen a aterizat pe Aeroportul Henri Coandă, marți seara.
Artefactele au fost transportate cu maşină blindară la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde vor fi expuse de miercuri. Vizitatorii le pot vedea din 22 aprilie și până pe 3 mai, între orele 10:00 şi 18:00, potrivit anunţului făcut de instituţie.
Coiful şi brăţările de aur au fost prezentate, marţi seară, la Muzeul Naţional de Istorie al României, sub pază, în prezenţa a numeroşi jurnalişti şi personalităţi. Cornel Ilie, managerul interimar al MNIR, a dat asigurări că nu are îndoieli cu privire la autenticitatea pieselor. Coiful de la Coţofeneşti, uşor deformat, va intra în proces de restaurare după metode conforme.
Coiful este, însă, ușor ovalizat. În schimb, cele două brăţări nu prezintă urme de distrugere.
Directorul MNIR, Cornel Ilie, a declarat că, pentru o perioadă de zece zile, coiful de la Coţofeneşti şi cele două brăţări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Naţional de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare. "Credem că publicul are dreptul să le vadă astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile şi ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituţii şi perseverenţei autorităţilor", a spus el, potrivit News.ro.
Referitor la daunele pe care le-a suferit Coiful, managerul MNIR a precizat: "Coiful are un obrăzar afectat, s-a desprins o parte de pe o urmă veche a restaurării. Procesul de restaurare va fi mai uşor. Este puţin ovalizat, deformat, însă vom face o serie de investigaţii, vom stabili metodele prin care se va interveni pentru a-l restaura aşa cum se cuvine. Nu este ceva care să fie complicat. Vom avea şi o colaborare cu colegii olandezi".
Tezaurul fusese furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, în timpul unei expoziţii dedicate civilizaţiei dacice. Obiectele au fost recuperate în aprilie 2026, după o anchetă care a implicat autorităţile olandeze şi a dus la reţinerea mai multor suspecţi.
Piesă simbol a tezaurului dacic
Coiful de la Coţofeneşti, realizat din aur aproape pur şi datat în prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr., este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului naţional. Descoperit în 1928, în judeţul Prahova, se consideră că ar fi aparţinut unui lider geto-dac.
Alături de coif, sunt expuse şi două dintre cele trei brăţări dacice furate din Olanda, artefacte de mare valoare istorică şi artistică.
Jaful din Olanda
Furtul a avut loc în dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2025, când mai mulţi indivizi au folosit explozibili pentru a forţa o ieşire de urgenţă a muzeului din Assen. Ulterior, aceştia au spart vitrinele şi au sustras coiful de aur şi trei brăţări.
Iniţial, autorităţile au crezut că este vorba despre o tentativă de spargere a unui bancomat, însă ancheta a arătat rapid că ţinta reală erau exponatele din cadrul expoziţiei „Dacia - Kingdom of Gold and Silver”.
În urma investigaţiei, trei suspecţi au fost arestaţi, iar un al patrulea este și acum căutat. Doi dintre cei reţinuţi au încheiat acorduri cu procurorii şi au acceptat să-şi asume responsabilitatea, în timp ce un al treilea neagă implicarea şi contestă probele.
Verdictul în acest caz este aşteptat pe 5 iunie.
Scandal şi reacţii în România
Furtul a generat controverse şi în România. Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României de la acea vreme, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis, fiind acuzat că a aprobat împrumutul pieselor către un muzeu care nu ar fi asigurat condiţii adecvate de securitate.
În paralel, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a cerut autorităţilor olandeze despăgubiri „fără precedent” pentru prejudiciul creat patrimoniului românesc. Ulterior, statul român a și primit despăgubiri de 5,85 milioane de euro pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate, potrivit ministrului de Externe Oana Ţoiu. Aceste fonduri vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor.
SUA poartă negocieri secrete pentru deschiderea de noi baze militare în Groenlanda
Bucureștiul se află în topul celor mai bogate regiuni din Uniunea Europeană
FCSB a luat decizia: Jucătorul care și-a salvat locul în echipă pentru sezonul următor
Asociația Pro Infrastructură: O regulă instituită în 1975 frânează trenurile noi pe linii modernizate cu miliarde de euro
