În ziua 1555 de război aflăm că aproape 500.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului, potrivit serviciilor britanice de informații. Aceste estimări par a fi semnificativ mai mari decât cifrele publicate la începutul acestei luni de către instituțiile media independente ruse Mediazona și Meduza, care scriau că 352.000 de ruși au fost uciși de la începutul invaziei în Ucraina.
Trei petroliere au fost atacate joi cu drone în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei și la sud de România.
Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, în Harkov se construiește prima grădiniță subterană. În orașul din estul Ucrainei funcționează deja 10 școli subterane.
Între timp, la Kiev ambasadele străine rămân deschise, în ciuda amenințărilor Rusiei, care a îndemnat cetățenii străini, inclusiv diplomații, să părăsească orașul pentru că vor urma noi atacuri masive.
Ministerul ucrainean de Externe a contrazis-o, însă, pe șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a afirmat că ambasada SUA de la Kiev ar fi singura misiune diplomatică ce a părăsit Ucraina.
Iar NATO a făcut o simulare și a descoperit cum poate fi contracarată o eventuală invazie rusă în Lituania.
O veste bună a venit pe seară. Uniunea Europeană a aprobat o nouă tranșă de aproape 2,8 miliarde de euro pentru Ucraina, ridicând la 26,8 miliarde de euro sprijinul acordat prin Facilitatea pentru Ucraina de la lansarea programului în 2024.
Cele mai importante informații din această zi de război:
- Trei petroliere atacate în Marea Neagră - Trei petroliere au fost atacate joi cu drone în Marea Neagră, în apropierea coastelor nordice ale Turciei, la sud de România, potrivit Reuters și agenției maritime Tribeca. Petrolierul James II, sub pavilion Palau și fără încărcătură, se afla la aproximativ 80 de kilometri de zona Turkeli în momentul incidentului. Alte două nave, Altura și Velora, care navigau sub pavilion Sierra Leone, ar fi fost lovite în timpul unei operațiuni de transfer navă-la-navă. Nave de intervenție ale pazei de coastă au fost trimise în zonă, iar echipajele au fost raportate în siguranță. Nici Rusia, nici Ucraina nu și-au asumat responsabilitatea pentru atacuri.
- Rusia a pierdut aproape o jumătate de milion de militari - Aproape 500.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului, a afirmat miercuri Anne Keast-Butler, șefa agenției de informații, cibernetică și securitate a Marii Britanii. Aceste estimări par a fi semnificativ mai mari decât cifrele publicate la începutul acestei luni de către instituțiile media independente ruse Mediazona și Meduza, care vorbeau de 352.000 de ruși cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, care au fost uciși de la începutul invaziei din februarie 2022, notează Kiev Independent. Evaluările occidentale independente au concluzionat în mod constant că pierderile rusești depășesc semnificativ victimele ucrainene. Centrul de experți Center for Strategic and International Studies, cu sediul la Washington, a estimat într-un raport din ianuarie 2026 că pierderile rusești au fost de aproximativ dublu, până la 2,5 ori mai mari decât pierderile Ucrainei. Conform raportului CSIS, Ucraina a suferit, probabil, între 500.000 și 600.000 de victime între februarie 2022 și decembrie 2025, inclusiv aproximativ 100.000 până la 140.000 de militari uciși în acțiune.
- Prima grădiniță subterană din Harkov - Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, în Harkov se construiește prima grădiniță subterană, relatează Kiev Post. Primarul orașului estic, Ihor Terehov, a declarat că în Harkov funcționează deja 10 școli subterane, iar o stație de metrou a fost transformată într-un centru de învățământ din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii civile.
- Diplomații străini nu pleacă din Kiev - Nicio ambasadă străină de la Kiev nu a decis să evacueze personalul, după ce Rusia a îndemnat cetățenii străini, inclusiv diplomații, să părăsească orașul, amenințând cu noi atacuri masive asupra capitalei ucrainene, relatează Kiev Independent. Reprezentanții UE și ai mai multor state membre au declarat public, de asemenea, că își vor menține prezența diplomatică la Kiev. Ambasadele Franței, Germaniei, Regatului Unit și Japoniei au confirmat că operațiunile continuă conform planului. Majoritatea ambasadelor străine din Kiev sunt situate în cartierul istoric central al orașului.
- Kievul o contrazice pe Kaja Kallas - MAE ucrainean a respins afirmațiile Kajei Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, conform cărora ambasada SUA a fost singura misiune diplomatică ce a părăsit Ucraina în urma ultimelor amenințări din partea Rusiei. „De asemenea, ceea ce am auzit ieri de la Ucraina a fost că toate ambasadele au rămas, cu excepția uneia (…) și asta necesită curaj din partea acelor ambasade. Dar da, toți europenii au rămas. America a plecat”, a spus Kallas. „Informațiile despre închiderea ambasadei SUA nu sunt adevărate”, a precizat Heorhii Tîhîi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, citat de Ukrainska Pravda.
- UE deblochează încă 2,8 miliarde de euro pentru Ucraina - Uniunea Europeană a aprobat o nouă tranșă de aproape 2,8 miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul programului „Facilitatea pentru Ucraina”, după ce Comisia Europeană a evaluat pozitiv implementarea reformelor asumate de Kiev. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul ucrainean, Iulia Svîrîdenko, care a precizat că Ucraina a finalizat până la sfârșitul lunii mai 86 dintre obiectivele prevăzute în Planul pentru Ucraina, iar alte 65 sunt în curs de implementare. De la lansarea programului, în 2024, UE a transferat deja 26,8 miliarde de euro către Ucraina, în timp ce valoarea totală a facilității pentru perioada 2024-2027 este de 50 de miliarde de euro. Fondurile sunt destinate susținerii economiei și funcționării statului ucrainean pe fondul războiului cu Rusia.
- Europa vrea loc la masa negocierilor - Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a declarat pentru Politico că Europa trebuie să participe la eventualele negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina, însă nu în rol de mediator. Oficialul a argumentat că multe dintre temele discutate în cadrul negocierilor conduse de SUA – inclusiv sancțiunile împotriva Moscovei sau aderarea Ucrainei la UE – țin direct de competențele și interesele europene. Poziția lui Eide contrastează cu cea exprimată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a avertizat că negocierile directe cu Rusia pot deveni „o capcană” pentru Europa. Oficialul norvegian a subliniat însă că UE și SUA nu pot fi considerate actori neutri în conflict și, prin urmare, nu pot avea statut de mediatori între Kiev și Moscova.
- Congresmeni americani cer mai multe Patriot pentru Ucraina - Doi congresmeni americani au cerut administrației de la Washington să răspundă favorabil solicitării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind livrarea de sisteme Patriot și interceptori suplimentari pentru apărarea Kievului. Senatorul Richard Blumenthal și congresmanul Jim Himes, aflați într-o vizită la Kiev, au promis că vor face lobby în Congres pentru suplimentarea ajutorului militar și pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Oficialii americani avertizează că ritmul actual al livrărilor de interceptori nu mai ține pasul cu amploarea atacurilor ruse și spun că resurse importante sunt în prezent redirecționate către criza din Orientul Mijlociu, în detrimentul sprijinului acordat Ucrainei.
- Ce a aflat NATO la o simulare a unei invazii ruse în Lituania - NATO a simulat o posibilă invazie rusă a Lituaniei și a descoperit că roiurile de drone alimentate de inteligență artificială ar putea deveni un coșmar pentru armata rusă. Potrivit The Times, într-un scenariu, forțele rusești atacă prin Belarus, Kaliningrad și estul Letoniei. Analiștii au concluzionat că, fără tehnologie modernă, Vilnius ar putea fi aproape împresurat în doar câteva zile. Dar într-o a doua simulare, Lituania și aliații săi aveau mii de drone avansate, echipate cu capabilități AI, iar înaintarea rușilor a încetinit dramatic, în timp ce pierderile au devenit critice în primele zile. Asta pentru că dronele în cauză sunt capabile să opereze chiar și în condiții de bruiaj intens și pot identifica independent ținte, scrie ziarul britanic.
- Suedia donează avioane Ucrainei - Suedia se pregătește să doneze și să vândă Ucrainei avioane de vânătoare Jas 39 Gripen cu diverse modificări. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson urmează să anunțe predarea avioanelor de vânătoare Jas 39 Gripen C/D pe 28 mai, relatează cotidianul Aftonbladet. Între timp, se așteaptă începerea negocierilor privind vânzarea către Ucraina a aeronavei Jas 39 Gripen E, mai moderne, finanțate printr-un împrumut UE.
- Rusia își apropie talibanii - Rusia a semnat un acord pentru extinderea cooperării militare cu regimul taliban din Afganistan, consolidând relațiile cu autoritățile de la Kabul într-un moment în care Moscova încearcă să își extindă rețeaua de aliați pe fondul războiului din Ucraina. Acordul a fost semnat la Moscova, în cadrul unui forum internațional de securitate la care a participat și ministrul taliban al Apărării, Mohammad Yaqoob. Potrivit The Independent, lipsa detaliilor privind conținutul pactului a alimentat speculațiile despre o posibilă implicare a talibanilor în sprijinirea armatei ruse, după modelul cooperării dintre Moscova și Coreea de Nord. Analiștii consideră însă puțin probabil ca Afganistanul să trimită trupe în Ucraina, din cauza problemelor interne și a instabilității de securitate cu care se confruntă regimul taliban.
Mobilizare uriașă pe A7: România are mai puțin de trei luni să termine Autostrada Moldovei, pentru a nu pierde banii din PNRR
Analiză El Pais: De ce pleacă românii din Spania
Ministrul USR Irineu Darău, despre Adrian Veștea: S-a urcat maimuța în copac și i se vede fundul
U Cluj transferă de la CFR Cluj
