Uniunea Europeană analizează o idee controversată pentru a accelera extinderea blocului comunitar: suspendarea temporară a dreptului de veto pentru noile state membre.
Măsura ar putea fi aplicată viitoarelor state membre precum Republica Moldova sau țările din Balcanii de Vest, pentru a evita blocajele politice în interiorul UE, scrie The Guardian.
Discuția vine într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să facă extinderea mai acceptabilă politic, în special în statele vest-europene unde scepticismul față de noi aderări este în creștere. Ideea este analizată inclusiv pe fondul tensiunilor provocate în ultimii ani de veto-urile repetate ale Ungariei în dosare sensibile legate de Ucraina și politica externă europeană.
Noii membri ar putea intra fără drept de veto
Potrivit planurilor aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, noile state membre nu ar primi automat dreptul de veto în domenii unde deciziile se iau prin unanimitate, precum politica externă sau fiscalitatea. Restricția ar urma să fie limitată în timp și inclusă direct în tratatele de aderare.
Măsura este discutată în special în cazul Muntenegrului, considerat favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, posibil până în 2028. Luna aceasta, echipa tehnică însărcinată cu redactarea tratatului de aderare s-a reunit pentru prima dată, semn că negocierile intră într-o fază avansată.
Oficialii europeni vor astfel să evite situațiile în care un singur stat poate bloca decizii majore ale Uniunii, așa cum s-a întâmplat în cazul Ungariei conduse de Viktor Orbán, care a blocat mai multe inițiative privind sprijinul pentru Ucraina.
Germania vrea „soluții inovatoare” pentru extindere
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut recent liderilor europeni să găsească „soluții inovatoare” pentru accelerarea extinderii Uniunii Europene către Balcanii de Vest și Ucraina. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Merz a descris extinderea drept o „necesitate geopolitică”.
Liderul german a propus și acordarea unui statut de „membru asociat” pentru Ucraina, care ar permite participarea la reuniunile UE și reprezentarea în instituțiile europene, dar fără drept de vot. Propunerea a fost însă respinsă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat că Ucraina trebuie să primească „un statut complet, deplin și egal” în Uniunea Europeană.
În interiorul UE, Ucraina este considerată un caz special din cauza războiului cu Rusia și a costurilor uriașe de reconstrucție. Oficialii europeni estimează că Kievul ar putea încheia tehnic negocierile de aderare în aproximativ patru ani, însă momentul efectiv al aderării va depinde și de evoluția unui eventual acord de pace.
Franța și teama de o extindere prea mare
Una dintre marile probleme pentru Bruxelles rămâne ratificarea viitoarelor aderări în statele membre actuale.
Oficialii europeni sunt preocupați în special de Franța, unde alegerile prezidențiale din 2027 ar putea alimenta și mai mult euroscepticismul. Un sondaj Eurobarometru arată că doar 43% dintre francezi susțin extinderea UE, în timp ce 48% se opun.
În paralel, Germania insistă și pentru reformarea mecanismelor interne ale UE. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a avertizat că o Uniune Europeană cu peste 33 de state membre „nu poate funcționa după aceleași reguli gândite pentru un grup mult mai mic”.
România se alătură unui grup de state UE care cer mai mulți bani pentru dezvoltare și agricultură
Kelemen Hunor, despre varianta Tomac premier: „Nu e nimic personal aici”. Prima opțiune a UDMR rămâne refacerea coaliției
FCSB și-a găsit jucător U21: „Avem mari speranțe la el”
Noua lege a salarizării: Dispar 87 de sporuri. 44% din bugetari rămân cu salariile actuale, ceilalți vor primi majorări. Salariile judecătorilor, mult peste grilă
