Ministerul Apărării se află într-o cursă contra-cronometru pentru semnarea unor contracte esențiale de înzestrare a Armatei Române prin programul european SAFE. Din cele 15 contracte aprobate de Parlament și finanțate printr-un împrumut european de aproape 9 miliarde de euro, doar trei au fost semnate până acum, iar termenul-limită expiră la finalul acestei săptămâni.
Potrivit Digi24, negocierile dintre MApN și companiile din industria de apărare s-au blocat după ce unele firme ar fi modificat ofertele inițiale și au cerut sume mai mari decât cele aprobate în documentele validate de CSAT și Parlament.
Dacă acordurile nu sunt semnate până vineri, România riscă să piardă accesul la miliarde de euro destinate modernizării Armatei. Surse din minister susțin că oficialii MApN refuză să accepte majorările de preț cerute în timpul negocierilor.
MApN acuză producătorii că au crescut prețurile
Ministrul Apărării, Radu Miruță, avertiza încă din 15 mai că ministerul nu va accepta prețuri mai mari decât cele aprobate oficial.
„Prețurile astea umflate nu vor fi acceptate vreodată de Ministerul Apărării. Și asta nu pentru că spune ministrul, ci pentru că asta este forma care a fost trecută prin CSAT și prin Parlamentul României. Cred, totuși, că producătorii… sigur, mediul privat încearcă și e legitim să încerce orice fel de negociere, dar acum s-a trasat o barieră, un plafon, după ce au fost aprobate aceste proiecte în Parlament”, a declarat ministrul.
În joc sunt contracte pentru achiziția de blindate de luptă, nave militare, elicoptere, drone și lansatoare de rachete.
Critici privind tipul de armament ales
Pe lângă problemele legate de negocieri și termene, analiștii militari avertizează că o parte dintre echipamentele vizate de Armata Română ar putea fi depășite în contextul noilor tipuri de conflict, dominate de drone și tehnologii autonome.
Generalul în rezervă Dorin Toma consideră că România ar fi trebuit să se concentreze mai mult pe tehnologiile moderne de luptă.
„Poate fi considerat un anumit, să-i spunem eșec, concentrarea pe dezvoltarea, achiziția anumitor platforme clasice, grele, specifice, să spunem așa, unui război anterior anului 2022. Ar fi trebuit poate să ne concentrăm pe dezvoltarea noilor tehnologii: drone, sisteme antidronă, implementarea inteligenței artificiale în activitatea militară”, a spus acesta.
Riscuri și după semnarea contractelor
Chiar dacă toate contractele vor fi semnate la timp, problemele nu s-ar opri aici. Programul SAFE impune ca echipamentele militare să fie livrate până în 2030, iar termenul este considerat foarte strâns pentru industria de apărare.
Există temeri că unele companii nu vor putea respecta calendarul de producție și livrare. Într-un astfel de scenariu, MApN ar putea aplica penalități sau chiar anula anumite contracte.
