Senatul a adoptat, marți, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că dacă statul nu va închide centralele pe cărbune, s-ar putea să primească penalități, iar ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, atenţionează că vor fi „consecinţe dramatice”.
S-au înregistrat 73 de voturi "pentru", 42 de abțineri și opt senatori nu au votat, relatează Agerpres.
Ce prevede proiectul
Proiectul adoptat modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic și extinde interdicția de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice și la cele pe bază de antracit și turbă, nu doar pe bază de lignit și huilă.
De asemenea, actul normativ prevede că se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea și comercializarea care deservesc industriei farmaceutice, medicale, alimentare, textile, de construcții, chimice și altor asemenea.
Proiectul conține mai multe excepții în care se permite punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare și război, în scopul pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgență și asediu, pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa suveranității naționale a României.
Activitatea de punere în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă se realizează doar cu respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile.
"Capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic", mai prevede proiectul adoptat.
Senatul este for decizional în cazul acestui proiect.
Bolojan: Amendamentul PSD nu rezolvă nimic
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că acest amendament nu rezolvă nimic și pune în pericol un jalon din PNRR.
"Problema la acest proiect este amendamentul, care nu va rezolva nimic, în sensul de a nu închide centrale pe cărbune în trimestrul trei din acest an, pentru că nu pot fi închise, neavând cu ce înlocui, de exemplu, centrala de la Craiova, pentru că cinci ani de zile n-am făcut ceea ce trebuie și nu poți să lași un oraș fără încălzire", a precizat Bolojan.
El a subliniat că acest amendament intervine într-un jalon deja închis de România și pe baza căruia a încasat o sumă de bani în cererea de plată 2.
"Modificările legislative care se fac în sensul modificării unor prevederi legale care țin de PNRR și care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele, dar a ne crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem și dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare, dar dacă facem și această modificare, riscăm să avem alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis", a explicat Ilie Bolojan.
Avertismentul lui Pîslaru: Consecințele vor fi devastatoare
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, atenţionează că amendamentele susţinute şi votate, marţi, în sesiunea extraordinară a Senatului, la legislaţia decarbonizării au "consecinţe dramatice" pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament şi să devină lege.
Potrivit lui Pîslaru, România ar risca nu doar penalităţi financiare, ci şi blocarea totală a depunerii unor noi cereri de plată. "Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR şi pierderea de miliarde de euro din fonduri europene. Amendamentele susţinute şi votate astăzi în Senat la legislaţia decarbonizării au consecinţe dramatice pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament şi să devină lege”, avertizează Dragoş Pîslaru, citat de News.ro.
Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene menţionează că vrea să explice "foarte clar şi transparent"tuturor "ce este în joc, dincolo de discursul politic de conjunctură”.
"Nu este vorba doar de faptul că pe Jalonul 119a din Cererea de Plată nr. 6 am risca penalităţi financiare. Pentru acel jalon, Guvernul era deja în discuţii avansate cu Comisia Europeană pentru a explica, în baza unui studiu pregătit de Transelectrica şi prezentat ACER, că există riscuri majore dacă închidem capacităţi adiţionale de producţie a energiei. Aceasta era o poziţie asumată de Guvern şi negociată direct cu Bruxelles-ul pentru a diminua efectele unor eventuale penalităţi.
Marea problemă este alta: prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numeşte REVERSIBILITATE pe Jalonul 114”, afirmă Pîslaru.
Ministrul arată că reversibilitatea pe Jalonul 114 este "un dezastru financiar şi structural pentru România"întrucât acest jalon include legislaţia privind decarbonizarea şi a fost deja considerat îndeplinit de către Comisie pe Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România "a primit deja miliarde de euro pentru investiţii”.
"Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilităţii reformelor din Regulamentul (UE) 2021/241 (MRR). Constatarea reversibilităţii de către Comisia Europeană atrage penalităţi financiare exponenţial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a”, spune Pîslaru.
Cererile de plată ale României vor fi bloate de Comisia Europeană
Ministrul avertizează că se ajunge la blocare totală, întrucât reversibilitatea "opreşte definitiv depunerea de noi cereri de plată”.
"Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 - pentru care aveam deja totul îndeplinit şi pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat şi Cererea finală de plată (nr. 6). Consecinţele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agenţiilor de rating, pierderea credibilităţii de ţară şi, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, şcoli şi infrastructură”, avertizează Pîslaru.
Ministrul mai spune că este "o diferenţă uriaşă între a negocia tehnic cu Comisia menţinerea temporară a unor capacităţi energetice şi a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite”.
"Fac un apel ferm la raţiune şi responsabilitate către PSD şi membrii Parlamentului în general: astfel de amendamente nu trebuie să devină lege!”, conchide Dragoş Pîslaru.
Horoscop zilnic: 4 august
Iranul spune că era pregătit să lovească trei obiective din Ucraina. De ce a renunțat
Născută pe pistă: cine este Carolina Pungă, vicecampioana europeană la viteză, la doar 15 ani
Grindeanu: Dacă voi fi desemnat premier și nu voi avea majoritate, îmi voi depune mandatul. Ce spune de o alianță cu AUR (Video)
