Comisia mixtă româno-ungară pentru minorităţi, care răspunde de identificarea şi rezolvarea problemelor minorităţii române din Ungaria, respectiv ale comunității maghiare din România, și-a reluat activitatea, după o pauză de 10 ani, cu o întâlnire a copreședinților, desfășurată la București.
Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român, Daniela Gîtman, co-președintele român al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale (Comitetul de specialitate), l-a primit, luni, la București, pe omologul ungar, Ferenc Kalmár.
Cei doi oficiali au pregătit o sesiune plenară a comisiei, care are 30 de membri, programată să se desfășoare în primăvara anului viitor, arată un comunicat al Ministerului român de Externe.
Ferenc Kalmár, copreşedintele ungar al comisiei, a declarat pentru agenția de presă MTI că partea ungară aşteaptă soluţii la probleme precum:
- retrocedările;
- discursul urii pe stadioane;
- cazul liceului catolic din Târgu-Mureş;
- situația învăţământului superior medical în limba maghiară.
Cele două părți au stabilit ca activitatea viitoare a comitetului să fie orientată către analizarea problemelor reale care țin de protecția identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a persoanelor aparținând minorității române din Ungaria, respectiv aparținând minorității maghiare din România, arată MAE.
Conform tratatului de bază româno-ungar semnat în 1996, comisia mixtă, compusă din experţi şi reprezentanţi ai ministerelor competente, trebuie să se reunească cel puţin o dată pe an pentru a propune soluţii la problemele apărute. Protocolul ultimei reuniuni a fost semnat în 2009.
Budapesta nu a mai fost dispusă să semneze protocolul celei de-a opta reuniuni a comisiei, desfășurată în 2011, întrucât comisia nu a discutat 18 dintre problemele ridicate de partea maghiară.
Anul trecut, la Gyula, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, și şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, au convenit să relanseze cadrul instituţional al dialogului bilateral privind situaţia minorităţilor. Ferenc Kalmár şi Iulia Matei, copreşedinţii de atunci ai comisiei, au semnat protocolul celei de-a opta sesiuni, care a inclus şi angajamentul de a lua în discuţie cele 18 puncte asupra cărora nu s-a ajuns la un acord de-a lungul anilor, completându-le cu problemele apărute între timp.
Conform MTI, partea română a propus o nouă structură a protocolului. Ferenc Kalmár a declarat că partea ungară trebuie mai întâi să examineze dacă problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din România se încadrează în noua structură propusă de partea română (care se concentrează pe măsuri legate de păstrarea identităţii) şi, dacă e necesar, să propună o completare partenerului său de discuţii.
Oficialul maghiar a mai spus că dialogul trebuie menţinut neapărat şi că orice discuţie trebuie începută cu speranţa de a ajunge la un acord.